Comentariile membrilor:

 =  semn
Carmen-Manuela Macelaru
[25.Oct.07 12:42]
schimbare de stil, poem curajos.compartaia femeie-pepene rosu este inedita si finalul neasteptat, surprinzator, reusit. as renunta la petale de trandafir.
mcm

 =  Carmen-Manuela
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
În tot acest spectacol poate aproape grotesc lasă-mă să fiu și puțin romantic.Mulțumesc pentru comentariu.
Gânduri bune

Victor

 =  piticii dezamăgirii...
ioana matei
[25.Oct.07 13:40]
bine prinși in condei..
"O sticlă deschisă de vin pe birou" naște un zâmbet: Albăcazăpada e reală sau doar piticii?...
cu prețuire,

 =  Ioana
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Desigur trebuie să existe o legătură între sticla de vin și pitici.Mulțumesc pentru semn.

Gânduri bune

Victor

 =  cu siguranță...
ioana matei
[25.Oct.07 14:23]
de la pitic la pitic dezamagirea se transmite (chiar și prin sticlă)...cu toate astea până la urmă Albăcazăpada (stie toată lumea) nu moare...doar piticii se "trezesc" singuri, ca-'ntotdeauna...mulțumesc pentru răspuns...
cu gânduri bune...
si aceeasi pretuire,

 =  Piticii se trezesc
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Ioana, comentariul tău trezește poate mai multă emoție decât poezia.Am reținut:Albă ca zăpada nu moare și piticii se trezesc singuri.

Cu prietenie

Victor

+ piticii ciclopici
Nicolae Popa
[25.Oct.07 14:34]
Victor,
Densitatea acestui poem este de-a dreptul fascinantă. Totul se restînge pînă la conturul precis al unei imagini („În patul meu stă o femeie”) dup care urmează extinderea spre elemente dintre cele mai absurde („Ar putea fi din cele ce fură / Sau doar un pepene roșu desfăcut”), totul culminînd prin această halucinantă stare somnambulescă:
„Mă ridic pe vârfuri și nu mai
Ajung la clanța ușii. În bucătărie
Unii peste alții pitici beți”
Îndrăznesc să picur peste acest text o steluță în speranța că voi reuși să atrag atenția colegilor și cititorilor de pe aici cum se produce miracolul extinderii imaginii poetice prin restrîngerea ei. Felicitări!


 =  Nicolae Popa
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Să primesc de la Nicolae Popa o steluță?Nu pot să spun decât că mă simt onorat și că mă bucur de cititori.

Mulțumesc

Victor

 =  corectia mesajului meu deturnat...
ioana matei
[25.Oct.07 15:20]
pe buna dreptate...cat de constructiv e pentru mine "dialogul" nostru...si cat de important locul virgulei...
CORECTIE:"doar piticii se "trezesc", singuri ca-'ntotdeauna"...
Va multumesc domnule Victor Tarina! Imi place numele dumneavoastra!...

 =  Ioana Matei
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Am receptionat mesajul.E interesant si emotioneaza.Si inca ceva.Stiu eu daca pe internet trebuie sa fim domni?

Victor ,si atit

 =  ok...
ioana matei
[25.Oct.07 15:53]
Victor si atat...inca odata multumesc!...

 =  Da
silvia caloianu
[25.Oct.07 15:57]
Da, poem de remarcat. Si poet de citit. Am gasit si siteul personal.

 =  Ioana,Silvia
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Ioana, e ok...și eu mulțumesc...

Silvia,se pare că mulți am copilărit cu Albă ca zăpada.Mulțumesc pentru semn.

Gânduri bune

Victor

 =  "un pepene rosu desfacut"...
dan herciu
[25.Oct.07 16:21]
...superba comparatia!..si inedita...apoi trecere roamantica spre un final surprinzator...foarte fain!
respect!
p.s.:si totusi, saracii pitici indragostiti...(de fapt poate de atata timp le-a mai trecut si lor:))

 =  Victor Tarina
Mahmoud Djamal
[25.Oct.07 16:22]
Victor, te apreciez si-ti citesc poeziile de cand te-am descoperit. Un poem superb.

cu stima

 =  Dan,Mahmoud
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Dan,deci compasiune pentru *piticii*mei.Mulțumesc de trecere.

Mahmoud,bine ai revenit pe pagina mea.Mulțumesc.

Victor

+ ce păhărele au piticii
Tamara Zub
[25.Oct.07 18:15]
Ce poveste uluitoare. Te întorci acasă, vezi pe cineva în pat, o femeie sau un pepene, o hoață sau un fruct năzdrăvan, apoi găsești sticla de vin pe birou, te ridici pe vârfuri, observi piticii turmentați claie peste gramadă și gata, ai scris despre asta un poem pe care eu, ca cititor, nu pot să nu-l admir și să nu-i ofer cu emoție o
STEA.
Concizia s-a transformat aici în virtuozitate, metafora e o relatare aproape epică, grația merge ca o balerină, pe vârfuri, tandrețea este ironică fiindcă apare propoziția "ar putea fi din cele ce fură", și poanta, simplă, puternică, rotindu-se în jurul unor gnomi amețiți.
Felicitări pentru o poezie amețiotare!

 =  piticul intarziat
Nicoleta Tase
[25.Oct.07 18:26]
tranformarea in pitic care nu mai ajunge la clanta nici ridicat pe varfuri din ultima strofa imi pare ca da toata savoarea poeziei, densa si imaginativa de altfel, o intamplare intre miile de intamplari ale lumii. Emotie abia sugerata, totusi cat de bine surprinsa! Unde sunt Albacazapezile de altadata?

+ poveste pentru oameni mari
Dana Stefan
[25.Oct.07 18:43]
Alice a fost intotdeauna, in imaginatia mea, nepotrivit de mare.
Nepotrivit imbracata pentru o calatorie, nepotrivit de neglijenta cu ciorapii ei dungati. Usa intotdeauna prea mica, personajele din poveste prea grabite ca sa se uite la ea, iepurele alb prea nesuferit din cauza ceasului aluia al lui, cartile de joc prea colorate, zambetul pisoiului prea fara pisoi, lichidul miraculos din sticluta prea incolor pentru un lichid facator de minuni. Povestea - prea captivanta printre atatea încalcituri.
E straniu cat de simplu poti intelege o poveste, daca ti-o sopteste cineva la ureche. Ti se pare firesc sa ti-o imaginezi rotunda ca o pecete, si odata ce ajungi partasa a unui secret, numele adevarate ale personajelor fac parte parca din taina... eu merit sa fiu partasa pana si la cea mai ascunsa taina.
Tot ce simt eu ca trebuie sa simt, eu merit.

Albacazapada e , poate, substanta visului aceleiasi femei, vis ce tine din copilarie si pana la usa de dincolo de poveste. Si offf, povestile..

Linea

 =  Tamara,Nicoleta,Dana
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Tamara,ce surpriză să te întorci pe pagina mea ...cu o steluță.Mulțumesc mult în primul rând pentru lectura atentă.

Nicoleta,văzând comentariile îmi descifrez și eu mai bine poezia,poanta finală.Mulțumesc mult.

Dana,mi-ar plăcea ca textul meu să fie la fel de emoționant ca și comentariul cu referire la povești,la Alice.Poveștile,da...Mulțumesc mult.Mă simt onorat.

Numai gânduri bune,

Victor

 =  .
laurentiu enache
[25.Oct.07 19:22]
un poem mediocru atat ca si constructie cat si ca idee
sa nu zic de ambiguitatea probabil voita dar nereusita ca si efect
este evident posibil sa fiu posedat

 =  Laurențiu
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Nu ești de loc posedat!spațiul acesta este pentru a-ți spune părerea.

Victor

 =  victor
Paul Gorban
[25.Oct.07 19:44]
nu cred ca textul de fata marita atentia oferita pana acum. de aceea ma limitez dor in a spune ca sunt de aceeasi parere cu enache. poate ma ajutati sa vad textul pt recomandate, pt ca sincer, nu mi-a comunicat mare lucru. amical

stima mea si toata aprecierea

 =  Paul
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Textul spune ceea ce spune.Nimeni nu e obligat să intre pe pagina mea.

Victor

 =  victor
Paul Gorban
[25.Oct.07 19:52]
am vrut sa regasesc o poveste si am vazut o jignire fata de poveste. atat


stima mea, nu am vrut sa te supar, era o parere
amical Paul

 =  ganduri...cazapada!
Amalia Cretu
[25.Oct.07 20:58]
de la un "turn de pahare fumurii" pana la "pitici beti, unii peste altii...in bucatarie..." in lume, in povestea vieii... nu e decat un gand despre o femeie "din cele ce fură/Sau doar un pepene roșu desfăcut", gand care apartine in egala masura fiecaruia dintre cei care "ajung" la un standard ridicat de valori morale;
metafora "albacazapada" denota aspiratia nedisimulata a subiectului liric la o viziune armonioasa a raporturilor dintre eul poetic si poezie;
altfel, pentru a nu ne lasa "inselati", aceasta poezie este un reflex al mitului eternei frumuseti feminine, ce nu va fi nicicand supus unei schimbari de imagine;
aprecieri,
amalia

 =  îmi place
Gligore Cartianu
[25.Oct.07 20:58]
foarte mult acest text. culoarea roșie a pepenelui desfăcut, mi-a făcut poftă. mijlocul este mai slab ca intensitate dar prima strofă și ultima suflă tare. felicitări.

 =  piticii
felix nicolau
[25.Oct.07 21:00]
cam la vedere parabola, dar e un parfum aici care rascumpara tot!

 =  erata
Amalia Cretu
[25.Oct.07 21:06]
evident, "povestea vietii" (imi cer scuze)

 =  In lupta cu interfata
Ozan van Prenegard
[25.Oct.07 23:22]
Am zis ca mai vreau si interfata mi-a inghitit vorbele. Textul se asculta si se tace. As vrea sa fie ultimul ca sa raman cu el in gand pentru totdeauna. Ce mai poate veni dupa Albăcazăpada?

 =  poveste pentru
Anni- Lorei Mainka
[25.Oct.07 23:23]
manageri....si cite mi-au trecut prin minte doar din 3 strofe
ti-a reusit super bine .....m-ai incintat si stelele sunt perfect plasate ....asa betie asa stele, bravo

 =  ...fura inima oricui.
Traian Rotărescu
[25.Oct.07 23:34]
O nedumerire: ce fel de alba ca zapada o mai fi si asta care (ca singura femeie din text) arata ca "un pepene ros desfacut"?

Iar naratorul isi asuma identitatea celui de-al 8 pitic, presupun, singurul lucid de altfel. Chiar daca semnalmentele corespund (nu mai ajung la clanta usii) si altor naparstoci (poparizi, spiridusi sau Niels Holgersson) automat doar la un alt pitic ma puteam gandi.

Ochi caprui, nu?

 =  .
sorin ene
[26.Oct.07 00:10]
ori piticii aia sunt beti crita, ori eu, numai ca azi e joi, asa ca ma depaseste

 =  ...
Tatiana Gradinaru
[26.Oct.07 00:35]
Piticii beti, tu in pat cu o femeie ca un pepene rosu deschis - asta imi seamana a orgie :)))
Si-acum serios vorbind - ma numar printre cei ce nu pricep acest poem (da sigur nu-s versurile de vina, ci starea de luciditate - n-am apucat sa beau decat 2-3 guri de vin in seara asta), iar metafora aia cu pepenele rosu nu-mi creaza decat repulsie (o vad ca pe-o femeie ce-si revarsa roootunjimile in asternuturi; "deschis" zugraveste imaginea unui organ feminin aratat in toata "splendoarea" lui orgasmica)

 =  Intoarcere in timp!
Rugescu Ioana Adina
[26.Oct.07 00:48]
Pitici beti..de fericire sau de vin..poate de mirosul trandafirilor? In orice caz deosebita imaginea femeii pepene...cu mii de samburi roditori in pantecul deschis.. imaginea femeii din patul tau zemuinda ca un pepene si apetisanta....pentru pitici! Ce contraditie intre Alba ca Zapada si rosul sangeriu al femeii...transformarea povestilor copilariei -a naivitatii- in realitatea maturitatii-a femeii cu pantecul plin de rod!
Faptul ca nu mai ajungi la clanta...este dorinta fiecaruia dintre noi de a ne transforma in copii..de a ne intoarce la Alba ca Zapada...pacat ca piticii sunt deja beti!
Pacat!
RIA

 =  STIMA
L.iulian iuri
[26.Oct.07 00:49]
Orgie ,neorgie un poem comprimat cu o explozie de idei..
Cu stima! Iuri...

 =  Tuturor
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Vă mulțumesc pentru păreri și comentarii.Le-am asimilat pe toate chiar și pe cele pornografice.Dacă-i orgie,orgie să fie...

 =  simplu
Diana Todea
[26.Oct.07 13:09]
textul asta e beton. sincer, ma face sa rad. asta pt ca am simtul umorului si trec de eventualele sensuri ``din-alea``. e super fun si e prozaic. ingenios.

 =  :)
Amalia Cretu
[26.Oct.07 12:16]
daca-mi permiti, Victor, citim ceea ce scriu altii...spre a crede ca nu suntem singuri; ma bucura orice reusita poetica;
salutari din bucuresti,
A.

 =  Dragă Amalia
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Și pe mine mă bucură întotdeauna prezența ta.
Salutări din Cluj-Napoca
Victor

 =  hei:)
Dana Banu
[26.Oct.07 13:07]
mă bucur să te văd atât de apreciat, Victor,

mie nu prea mi-au plăcut petalele alea de trandafir care par să dilueze oarecum atmosfera

dar piticii fac toată poezia, sunt bine așezați în finalul acela care năucește oarecum


e un text nou sau mai vechi?

cu aceeași prietenie,

dana

 =  ...
Mihai Robea
[26.Oct.07 13:10]
pare anostă, însă nu; cu un titlu ironic-generos, o poezie matură. Posibilitatea de a opta pentru o interpretare sau alta, aici este un punct forte. Un aer neviciat, un gen de "reflexivitate", acel "ceva", străin efuziunilor gratuite. Plăcut.

 =  white me
Mihai Tița
[26.Oct.07 13:54]
poezia este superficiala si mimata pana la dumnezeu (ar putea fi, poate) si simbolurile sunt jalnice. femeia pepene rosu desfacut imi spune prea putin, petalele de trandafir si vinul parca ar fi un decor de romanta pe kosmos tv, iar faptul ca nu se mai ajunge la clanta usii este o sfortare de filozofie atat grabita, cat si patetica. gandindu-ne la alba ca zapada si vrand sa o punem intr-o legatura cu piticii, ne putem gandi la acei prichindei ca fiind beti, drogati, dopati cu viagra, rasi la subrat, travestiti etc. sa fim seriosi..

 =  e un fel de banc
Alberto M. Popesco
[27.Oct.07 01:23]
poemul asta triplu-premiat.
introducand "metafora" - pepene desfacut (jur ca autorul a vrut sa scrie "injunghiat", dar n-a avut cojones s-o faca) avem de-a face c-o poema politista. care dintre piticii abrutizati de alcool este ucigasul?

p.s. recomandarile se fac dupa valoarea textului, sau dupa poza din pagina de autor?!

f amical,

 =  Lui Alberto și*tutulor*
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Mă amuză că poezia mea poate avea atâtea interpretări,chiar polițiste.Am reținut:*Care dintre pitici...este ucigașul?*

Cu simpatie

Victor

 =  ...
Mihai Tița
[27.Oct.07 13:47]
nu, victor, problema e ca alberto se gandeste numai la sange, curve, jeg etc. mai departe de atat nu poate, tocmai de aceea asociaza pepenele desfacut cu o femeie moarta (nu ma pot opri din ras) si crede ca unul dintre pitici ar fi omorat-o. hm. bad idea. salutari victor, imi place ca esti relaxat, e foarte ok asa :)

 =  Mihai
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Azi nu ești atât de pătimaș,ți-ai redobândit simțul umorului.

Salutări prietenești

Victor

 =  ...
laurentiu enache
[27.Oct.07 16:56]
si mie imi place atitudinea lui victor
mai putin ineptiile unora din acest subsol

 =  Laurențiu
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Ca să revin la Alberto,e bine cât nu ne pierdem simțul...*omorului*.

Cu prietenie

Victor

 =  *
mihai zabet
[27.Oct.07 17:27]
mie imi place pohema cu alba ca zapada si imi place si victor cel din poza
victor cel din poza semana cu victor cel care scrie poezie
victor cel din poza este un om tare simpatic

bine asa daca ne luam dupa alberto ajungem cu totii la prater sectiunea balci

 =  Mihai Zabet
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Mihai,mă bucur de prezența ta.Cât despre poză fiul meu zice că sunt un caraghios cu zâmbetul piticului.

Cu prietenie

Victor

 =  Adevărul gol-goluț despre Albă ca Zăpada și cei 7 pitici
Anda Andrieș
[03.Nov.07 12:49]
Nu s-au iubit ca în povestea
ce-ncepe cu ''a fost odatã''...
Nu era prinț, cu toate-acestea
s-a-ndrãgostit mortal de fatã!
Povestea nu conține mere,
iar vrãjitoarea cea blamatã
era o pașnicã muiere,
fãrã oglindã fermecatã…
Povestea lor, necenzuratã
stârni-va inutil proteste,
existã martori, de-astã datã,
dispuși istoria s’ateste!

----------------------------------

El fura lemne din pãdure,
iar ea fãcea o frigãruie.
Flãmând, n-a mai putut sã-ndure
și-a abordat-o fin : - ‘‘Duduie,

sa moarã mama, mi-e cam foame
și-n burtã mi se tot foiește
piticu’ mâncãtor de poame…
Acum la tine cam poftește

sã-i dai ceva de pe jãratic!
De fapt, arãți a braconier!’’
Dar fata îl privi flegmatic:
- ‘‘Tu cine ești?!’’ – ‘‘Sunt brigadier,

Mã cheamã Mișu, de la silvic!
Și aș mânca o caprã-ntreagã,
de când mã știu, sunt cam bulimic...
Ce te holbezi așa, ești bleagã?’’

- ‘‘Bulimic, spui?!’’, rânjește fata
și-și aranjã cochet broboada.
’’Știi cine's eu?’’ – ‘‘Nu, jur pe tata’’!
- ‘‘Pãi eu sunt… Albã ca Zãpada

și cu pitici sunt mãritatã!
S-au scris povești pe tema asta…
Mârlane, sã te-ascunzi îndatã,
ca altfel ți-ai gasit nãpasta!

Cand s-or întoarce de la coasã,
piticii o sã detecteze
cum pute pielea ta jegoasã,
venitã-n zori sã-mi altereze

parfumu’ fin de levãnțicã!
Prohodu’ o sã-ți intoneze
și-apoi, deși cam mãrunțicã,
podoaba o sã-ți mai scurteze!

Și apropos, nu cred, țãrane,
vrãjeala aia cu piticu’…
Mã crezi tâmpitã, bolovane?
Ia carã-te, te-așteaptã dricu’!’’

Cãzu pe gânduri Mișulicã
și-analizând rapid beleaua
simți o crampã în bãșicã:
- ‘‘Ascultã, fã, unde-i cișmeaua?

Sunt de acord, îți fac damblaua
și-am sã mã spãl, deși de-o lunã
eu nu mi-am scos nici pijamaua
și-n buzunare am țãrânã!’’

Iși ia izmana marțafoiul,
și o aruncă între tufe,
apoi se-ndreaptă spre butoiul
cu zoaie și-Ariel de rufe.

Căzând în tufe, printre fragi
izmana faultă o cioară,
ce croncăni: - ‘‘Îmi par nădragi,
dar cred cã-i bombă nucleară.’’

Cu ochi de melc privește mândra
la mușchii ce zvâcnesc elastic,
pe față i se scurge pudra
și-n sân șoptește: - ‘‘E fantastic

să văd o astfel de podoabă,
nici nu credeam că se mai poate…’’
Cu glas molatic, îl întreabă:
- ‘‘Ĩngădui să te frec pe spate?’’

Ce a urmat, e chiar povestea
ce au filmat-o ieri aricii
pe DVD! Ei au dat vestea
ce au aflat-o, azi, piticii,

și-n codru s-au ascuns, în grabă,
când au văzut ce mult contează
să fii-nzestrat cu o podoabă
ce la recorduri candidează!

Și tot piticii-mi depănară
cu glas sfârșit, de la fereastră,
povestea fetei ce-o iubiră.

Iar eu v-am spus-o dumneavoastră.

Morala:

Poveștile se schimbă, logic,
văzând progresul tehnologic.

(autor: Radu Stefanescu)


P.S. Victor, eu nu ma pricep la interpretari din astea savante intr-ale poeziei, dar a ta m-a facut sa zambesc, ceea ce pentru mine e un castig! Sa fie din cauza intertextualitatii?!
La buna citire!

 =  Anda
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Mulțumesc pentru zâmbetul atașat la parodie.Nici eu nu știam că Albă ca Zăpada se poate interpreta în atâtea feluri.
Gânduri bune,

Victor




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !