| + supercalifragilistic | Dana Banu [18.Feb.08 13:25] |
| câteva din pasajele de aici le-am mai citit în pagina ta, de data asta văd că le-ai reunit într-un fragment și ai mai adăugat câte ceva ce vreau să spun: am citit dintr-o suflare, stil alert, nu te întoare din drum, normalitatea asta a ta de aici te individualizează o lectură aparent ușoară, asta e o calitate..cred că ai o verbalitate curgătoare, pe mine una m-ai convins, citindu-te am impresia că descopăr un personaj viu iar asta ține deja de arta povestirii cu zvâc, nu complici lucrurile dar nici nu închizi imaginația celui care te citește te desfășori amplu și docil, nu te încurci prin poveste, ce să mai bat câmpii...a fost pentru mine o lectură nu ușoară în sensul de facilă ci strălucitoare prin naturalețe, ai farmec, supercalifragilisticule!:) salut | |
| = ... | ionela chiru [18.Feb.08 14:37] |
| Mie treaba cu "praful de cărămidă" îmi plăcu tare mult... Dar și mai mult îmi plăcu umorul de calitate care răzbate din acest text. Cred și eu, asemenea Danei, că povestitorul are un șarm aparte și că în spatele "omului normal" se ascunde o pană de aur... Cu stimă,mai trecem. | |
| = nu unic, dar real | Luna Tudor [18.Feb.08 17:57] |
| Felicitarile mele! De multe ori, gasesc texte care suna frumos, foarte frumos, ale caror cuvinte imi trezesc impresii, senzatii...textul tau este limpede, clar, umorul usor disimulat se simte cred la oricine cu peste 12 clase si cateva carti la activ. Mi-au placut "partile" de text, pentru mine - la o prima citire. Cuvintele curg lin, se acopera si descopera unele pe altele, in preajma unor mici intamplari ce stau la baza unei realitati enorme, ce ne inghite pe toti. Intrebarile tale nu au nevoie de raspuns si nici nu trezesc alte intrebari in cititorul ce a parcurs deja o parte de text - parerea mea. Dar au darul de a incremeni anumite "politici" de viata, formulate, aplicate, auzite :) "Oricum, cele mai mari depozite de amintiri sînt gropile de gunoi ale orașelor." "Zice: N-am somn, mă scol noaptea și nu mai pot durmi. Șed în pat, mă uit la bună-tu și-așe-mi pare că-i un străin!" "...făcutul pozelor de piedică în calea uitării șamd. " Cu prietenie. | |
| = Respirație epică... | ILIESCU EMIL [18.Feb.08 18:17] |
| Respirație epică, metafore existențiale tratate cu bisturiul fin al observatorului, când cinic("Și, de cîte ori aud sintagma „pat conjugal”, mă balonez instantaneu, cred că deja e o problemă psihică"), când plin de lirism( "înstrăinarea" bunicii sau episodul celor trei ghemotoace colorate). Vâna de prozator impresionează de la prima citire și ademenește la lectură atentă, odihnitoare... | |
| = Sinceritate | Alina Maria Bica/Ivan [19.Feb.08 14:19] |
| Cel mai mult imi place sinceritatea acestui text si durerea bine ascunsa, dar totusi evidenta...Mie imi plac textele care vin cu adevarat dinauntru si cred ca acesta este cu siguranta unul dintre ele...Felicitari, Adrian! | |
| = . | sorin ene [19.Feb.08 15:05] |
| ton firesc, accente de umor ce asediaza fiecare fragment in parte, lejeritate narativ-provocatoare, dibacie a transpunerii, lectura fluida. as mai adauga. dar din lipsa de timp, concluzionez: bucuros de asemenea lectura. | |
| = "18 martie.azi am zambit unui om.bubu roade telecomanda, da nu pare sa-i placa. | noemi kronstadt [19.Feb.08 17:10] |
| un poem la fel de natural ca metabolimul celular si stranutul in batista, care lasa miracolul la distanta sigura de deriziune si flecareala si face din minunarea de sine si de lume o plimbare hai hui printr-o Zona neepilata de crengile ei de aur ... ...caci este un poem, domnule adrian suciu, este un poem deadevaratelea... | |
| = ideal | Mona Furca [20.Feb.08 07:27] |
| Mi-au mers la suflet, tonul nonsalant, bucatelele de viata zilnica, si mai ales stilul extrem de cursiv. Se simte ca o vacanta dupa ce ai citit prea multa poezie, dar nu e deloc vacanta... cred ca asta e idealul in proza. | |
| = adrian suciu | adelina manea [21.Feb.08 16:39] |
| felicitari. text foarte simpatic si foarte bine scris. dar eu zic ca nu firele de prisos din gene le smulgeau dumnealor ci probabil din sprincene. nu cred ca ar considera nimeni ca are prea multe gene. si,chiar daca s-ar gasi niste amazoane care ar considera si asa ceva, dupa procesul acesta de infrumusetare prin smulgere, zic eu ca ar arata destul de frankenstein-ian ca produs finit. | |
| = ... | Adrian Suciu [21.Feb.08 19:32] |
| Va multumesc tuturor pentru prezenta, semne si rezonanta. Adelina, ai dreptate, e vorba despre sprincene! :) O sa corectez, eu n-as fi remarcat eroarea niciodata. :)) | |
| = Autorului | Stefania Klein [22.Feb.08 15:23] |
| n-am apucat sa citesc decat pasaje, revin neaparat. am zambit, m-am gasit, ma voi mai cauta. studiile reieseau si fara mentiunea punctuatiei, dar clar par mai cu staif asa. :) | |
| = Incercarci publicarea unei carti(asta daca n-ati facut-o deja) | Smocot Ionut Mihai [25.Feb.08 07:16] |
| Daca nu suntem unici,atunci sigur suntem o suma de calitati redistribuite...si ca sa va descriu,daca imi permiteti,desi,nam o bibilioteca foarte divesificata si foarte mare,as putea spune ca semanati cu Marin Preda si aveti umorul intalnit in cartile lui Sven Hassel si ca idea pe care o incepeti(nu pot gasi momentan o descriere mai buna)isi urmeaza ciclul ca un rau care se naste dintr-un izvor,isi maraste volumul cu ajutorul unor afluenti si se varsa intr-un fluviu sau o mare,acesta/aceasta fiind imaginea totala a respectivului fragment. | |
| = ... | Adrian Suciu [26.Feb.08 12:02] |
| Stefania, multumesc pentru apreciere. Ionut, fragmentele astea fac parte dintr-un roman care va fi publicat in serial in suplimentul cultural al Ziarului financiar incepind cu jumatatea lunii martie. Evident, dupa ce va fi publicat acolo o sa-i caut si un editor pentru aparitie in volum. :) | |
| = da! | Adrian Firica [13.Mar.08 19:22] |
da: "... mari depozite de amintiri sînt gropile de gunoi ale orașelor..." | |
| = “Am învățat sa descopăr praful de cărămidă în fiecare culoare prea vie” | Cora Marin [17.Apr.08 10:13] |
| La prima vedere o poveste simpatică,amuzantă,mustind de talent,o lectură pe care o poți înțelege de la prima literă pipăită chiar într-un tren în care vecinul de canapea mușcă zgomotos și olfactiv dintr-o bucată de salam picant. Apoi cazi pe gânduri. Nu e o “cădere” chiar atât de periculoasa cât să-ți duci sufletul la medic dar ceva febra interioară tot te prinde și este foarte mult pentru genul literar în care se încadrează scrierea de față. Mulțumesc mult pentru această bucurie. | |
| = ... | Adrian Suciu [04.Jun.08 10:53] |
| Va multumesc tuturor pentru atentia cu care ati citit textul. | |
| = esti un demn frate a lui Caragiale | bogza gheorghe [14.Sep.08 10:22] |
| mi-a placut faza cu biblioteca miliardarul si cea cu salonul de infrumusetare, pe care am mai citit-o cindva in trecut. parerea mea este ca ar fi trebuit sa pui si discutia ta cu patroana acolo, chiar daca textul ar fi devenit astfel trivial in rest tine-o tot asa. stilul asta prinde in zilele noastre. morala se face subtire, cu zimbetul pe buze. te mai vizitam si latadata coane Adrian. vezi numai sa nu pati vreun conflict. | |
| = frumos | Ana-Maria Jumanca [04.Dec.08 15:14] |
| cu usoare tente misogine pe ici, pe colo, textul tau e insa plin de farmec... mi-a strafulgerat si dezmortit dimineata sumbra... abia astept continuarea! | |
| = Un text ce merită citit. | emilia gunea [21.Dec.08 22:16] |
| Textul este o culegere dintr-un jurnal scris cu îndemânare și talent, se citește cu plâcere și conține gânduri frumoase. Moartea mâțelor m-a impresionat, modul cum scrie despre moda cu blugii scurți mă face să aplaud...Sunt multe chestii care justifica aprecierea noastră. | |
| + Adrian, | Cristina Andrei [10.Dec.18 14:27] |
| Ți-am descoperit textul târziu, dar cu plăcere. Subscriu la ce a scris Dana Banu mai sus și adaug: ironie fină, spirit acut al observației, realism al detaliilor, un "je ne sais quoi" ce plutește deasupra "normalului" acestui jurnal, transformându-l într-o scriitură deosebită. Numai bine, | |
| = cu sufletul la gură | Afrodita Popescu [07.Jan.09 21:51] |
| de la început până la sfârșit.Un stil cald, plăcut, narativ.Am luat cu mine câteva idei "dar, întotdeauna cînd nu înțeleg ceva, presupun că eu sînt cel defect...... Uneori, am greșit căutînd praful de cărămidă în locuri unde nu se afla.... E bine să te bucuri de miracol fără a fi silit să asiști la procedeul tehnologic de producere a acestuia."Și bineînțeles pasajul cu bunica- e memorabil. cu plăcerea lecturii, | |
| = capat de cursa in nasaud | Anca Anghel Novac [13.Feb.09 00:07] |
| Mh...oare cum s-o fi numi locul acela "de la capătul traseului de autobuz linie județeană" ? Mi-a ramas gandul agatat de acel capat de drum. N-am apucat sa termin de citit acest jurnal. Nici nu cred ca trebuie citit dintr-odata. | |
| = fara cuvinte | nicolae costel alin [28.Sep.09 04:48] |
| Ti-am citit acest jurnal cu mare drag si remarc cu mare bucurie ca mai sunt oamenii in tara asta care remarca cat de mult se schimba omul , poate cand are bani [momentele cu sitemele audio di masini] si cat efort fac unele pt banii adica femeile [se duc la saloane ]sa atraga tot felul de fraieri cu banii sai toace. mi-a placut enorm aceste adevaruri spuse despre comportamentul ''civilizatiei'' de azi sunt superbe si acele amintiri din copilarie imi aduc aminte de multe amintirii si ale mele si inaca ceva si fragmentul cu tovarasul tau care a fost in razboiae ca sa-si formeze o familie intr-un apartament frumos si care cu parere de rau a pierdut , ca asa sunt femeile acum stiu doar sa si bata joc de viata unui om cu suflet . tine-o tot asa | |
| = caustic,sentimental | mezeililiana [09.Dec.09 21:27] |
| caustic si sentimental in acelasi timp..nevoia individualitatii bine demarcata..noli tangere circolo mio! | |
| = OK | alexandru petria [04.Jan.10 10:57] |
| Adi, esti acelasi... | |
| = Felicitari! | alexandru petria [27.Jan.10 11:44] |
| Textul mi-a facut o reala placere... Felicitari! | |
| = cu zimbetul pe buze | marie vranceanu [04.May.10 22:32] |
| Draga Adrian, trebuie sa te contrazic!Spui ca iesitul la iarba verde e atat de specific romanesc...Nu ai dreptate. Am avut norocul( prin natura job-ului) sa calatoresc mult. Pot sa-ti spun ca reunionezii! locuitorii insulelor Reunion,ne depasesc categoric.Pentru ei picnicul e un sport national. Diferentele: nu asculta manele la volum maxim, dar danseaza pe ritmuri de Segà, un dans popular asemantor cu polka, si au o multime de cosuri de gunoi pe care le si folosesc. Ce sa-ti spun, eu ramin de parere( am fost profesoara 14 ani) ca educatie fara constrangere nu se poate. O sa-ti povestesc un episod dragut: mergeam cu un 747 de la Frankfdurt la Singapore, 12 ore. Cind am coborit mi-amn spus: merg la toilette si ma spal pe picioare. E sti cazzi!( adica..pisicii ma-sii) era mai curat ca la mine acasa! La fiecare doi metri o tipa cu matura si la fiecare trei o patrula de politisti mici si negri care-ti trageau o amenda usturatoare daca indrazneai sa arunci o bucata de hartie pe jos. Tu, care inteleg,esti un expert parlamentar, propune caposilor de ministri ambientali( de mediu) o lege in acest sens. Si mai vorbim. Felicitari pentru naratiune. Imi placi grozav. Pe aici cind sunt trista, te citesc si mi se intoarce zimbetul pe buze. Mersi, Marie | |