| = Starea unei amintiri | Maria Prochipiuc [11.Mar.08 13:13] |
| Asocierea unor lucruri cu starea ce te curpinde, de fapt e amintirea ce aspiră spre cunoaștere, dar mai ales spre comunicare, prin forța miraculoasă a cuvântului. Fiecare poet își are codul său de comunicare, e modul lui de a expune doar starea, fără a face o descriere a lucruilor, aici e un fel de modelare a poemului pe arta vizuală a poetului. Ultimul vers probabil e un fel de simbol de recunoaștere a persoanei pentru care e scris poemul, că altfel chiar aș spune că ar fi bine să găsești altceva. Nu e unul din poemele tale de forță, e doar o stare… | |
| = spun poezie | cezara răducu [11.Mar.08 21:07] |
| și gîndul devine un vers cu același gust pe care îl ai când te lipești de ... o incantație a trăirii prin celălalt. | |
| = altă ciocolată | Tamara Zub [11.Mar.08 21:17] |
| Iată parte delicioasă a poemului: spun ciocolată și pielea ta se lipește amăruie de mine chiar dacă nu mă cunoști mă trezesc în părul tău Orientează-te spre cele mai originale versuri pe care le comiți, de exemplu: cu degetele turtesc fiecare NU Mai citim, tama | |
| = este... | ioana matei [11.Mar.08 22:06] |
| un poem profund despre esentializarea iubirii...prin apropiere...prin absenta...prin cunoastere...prin *frumoasa* cunoastere... | |
| = short point | Dana Mușat [12.Mar.08 10:41] |
| Iubita ta probabil va fi înnebunită dupa poem, după tine și după...ciocolată. Victor, trebuie să recunosc: mi-a plăcut titlul f mult! Nu mă înnebunesc după poem, dar asta pentru că nu-mi plac dulcegăriile. Totuși, cât se poate de obiectiv, trebuie să spun că este un poem reușit. Salut! | |
| = raspunsuri | Marinescu Victor [12.Mar.08 13:57] |
| Maria, nu stiu de ce, dar mi-am imaginat ca am intre degete o tableta de ciocalata amaruie. atingerea ei m-a dus cu gandul la alba ca zapada, apoi am pronuntat alba ca zapada de cateva ori. poate ca am luat-o razna, dar mi-au fost buzele amarui timp de o clipa. am innebunit? :) apoi a fost poemul, care binenteles este mai mult decat am lasat sa para. Cezara, am citit si iar am luat-o de la capat, apoi am simtit cum imi pocnesc stropi de roua pe fata si aveau gustul apei trecuta prin piatra. cand m-am oprit, parca am luat pe cineva de mana dupa ce am gustat o lume. ar trebui sa traim mai mult de un vers, unul prin celalalt. Tamara, hmmm, i-am inchipuit din plastilina, rosii, albastrii, verzi si nu-ti pot spune ce placere am avut sa-i simt pe deget turtindu-se. a fost ca atunci cand eram mic si ii faceam pe ceilalti sa rada. sa ma straduiesc sa turtesc mai des! :) Ioana, eu doar am lipit limba de cerul gurii si mi-am imaginat gustul atingerilor. nu l-am cunoscut asa si m-am bucurat de el „prin apropiere...prin absenta...prin cunoastere...prin...” cred ca am muscat in sfarsit de unde trebuie, ca sa ma descopar altfel. Dana, si mie imi place titlul, trebuie doar sa inchid ochii si peste tot sunt doar patratele de ciocolata amaruie. ce sa fac, nici eu nu ma omor cu dulcele, de asta si beau bere. :) ma bucur ca te-ai oprit aici, a trecut multa vreme! sa-ti spun, pe curand? Cu drag, Victor | |
| = erata | Marinescu Victor [12.Mar.08 13:59] |
| ciocalata=ciocolata | |