| = Adriana | Alina Manole [02.Apr.08 00:08] |
| Nu e chiar mereu 1 aprilie :) si nici nu trebuie sa asteptam sa treaca 1 aprilie pentru a spune cuiva. Ai dreptate cu prima strofa, acolo unde exista iubire, exista si ura, atunci cand isi baga coada orgoliile. Incearca o restructurare pentru a doua parte a poemului. | |
| = placut surprinsa :) | elis ioan [02.Apr.08 00:32] |
| imi place poema. eu am citit-o asa, fara anumite pasaje. sa nu schimbi, e doar o parere de ora 00.32 si sunt obosita:) Tot timpul ezit între instinctele astea unul cu care iubesc și unul cu care mă apăr Scriu nu plâng Plânsetul meu ar sfâșia lupii de-aia Scriu mereu de parcă aș îmbrățișa peste umerii ăștia tot mai străini nu spun nimic când cineva spune te iubesc departe ninsoarea cade în mii de genunchi eu tot caut soarele eu tot caut Soarele ăla care mă ascunde în ea | |
| = ce ma bucur | Adriana Giurcă [04.Apr.08 09:08] |
| ca ati trecut pe la mine! Alina- asa e, am exagerat putin, dar numai pentru a sublinia o stare restructurare- oamenii se dau in vant dupa cuvantul asta :)) desi, daca e necesar, n-ai incotro Multam mult pentru semn. Elis- si tu esti o prezenta draga mie- tu din cand in cand esti placut surprinsa prin pagina mea. Peste ceva timp o sa incerc sa mai privesc odata poemul si sa incerc sa tin cont si de sugestiile voastre. Multam mult. | |