| = Cu și fără subvenții | Anton Potche [17.Apr.06 19:32] |
| Servus Valentin! Cred că problema de subvenționare a editurilor este mai puțin o problemă etnică și mai mult o problemă de mentalitate, privind necesitatea și modul de subvenționare a diferitelor ramuri culturale. În Germania probleme ca cele semnalate de tine nici nu pot apărea, fiindcă aici nu există o instituție de promovare financiară a editurilor. Tot ce există pentru stimularea activității editoriale sunt două premii, decernate anual de Kurt-Wolff-Stiftung (Fundația Kurt Wolf). În alte țări vesteuropene, ca de exemplu Franța și Austria, există însă contribuții financiare ale statului către edituri. Știu că și în mass-media austriacă apari din când în când discuții pe această temă – evident, pe un substrat de nemulțumire a unora și de justificare a altora. Faptul că edituri pot exista și fără subvenții de stat ne demonstrează în Germania tocmai editurile mici. Cu toate că de câțiva ani încoace se poate observa o concentrare puternică a editurilor în concerne mari, apari aici mereu edituri noi care încearcă să se integreze pe piața de cărți cu idei și produse noi. Unele din aceste Independent-Verlage (edituri independente) chiar că au reușit să se instaleze în peisajul cât se poate de variat al producției de cărți (nu numai literare) din Germania. Nici în Elveția editurile nu prea se pot bucura de ajutorul financiar al statului. Acolo s-au unit acum autori, edituri, biblioteci și librării cu sindicatul mass-media Comedia și cu fundația culturală Pro Helvetia cu scopul de a face o propagandă mai eficientă pentru producția de carte. Sper că inițiativa ta, de a supraviețui și – de ce nu? – chiar de a prospera fără banii Ministerului Culturii și Cultelor, va avea succes și lui Marius Marian Șolea îi doresc „einen langen Atem”, adică un suflu lung, multă putere și rezistență în lupta sa cu birocrația de multe ori coruptă (nu numai în România), fiindcă un lucru nu suportă nici o negare: o instituție culturală fără ajutor material din afară pe de o parte va consuma mai multă energie pentru supraviețuire decât pentru crearea de valori culturale, iar pe de altă parte va deveni (din păcate) într-o măsură oarecare dependentă de dătătorii de bani. | |
| = aroman vs roman? | Horia Patrascu [17.Apr.06 19:40] |
| Sa intelegem de aici ca avem noroc cu aromanii (printre care il amintiti si pe Gigi Becali care crede sincer in valorile de drpetate, adevar s.a.m.d) si care constata neputincios-maniosi coruptia rumanilor? Va rog sa imi spuneti si mie ce-i acela un aroman? Imi recunosc ignoranta: este un roman, un neroman, un mai putin roman, un altfel de roman? Va rog eu mult, spulberati-mi nestiinta! Caci altfel o sa-mi pun niste sperante mesianice in neamul aromanilor fara sa stiu ce e acela. Multumesc! | |
| = ??? | Ioan Albu [17.Apr.06 20:06] |
| De cand și până când Mihai Viteazu era aromân? Mai vedeți-vă de treabă, oameni buni! Mihai Viteazu era grec cupă mamă și (susținea el) bastard al lui Pătrașcu-Vodă cel Bun, frate vitreg cu Petru Cercel. Ștefan nu era din neamul frumoșilor, indiferent că mușat înseamnă frumos în armânește (ca și în unele graiuri daco-române). Ștefan era din neamul Mușatei, ceea ce este altceva. De altfel, dacă Mușata însăși ar fi fost aromâncă, ar trebui să-mi explicați și mie cum a ajuns în Maramureș pe cont propriu, când nu se mai găsea acolo nici picior de sud-dunărean. Iar dacă Maica Tereza era din neamul machidonesc, cum numai aromânii susțin, atunci cum de a fost catolică? Unde s-a mai văzut aromân catolic? | |
| = cu morile de vint... | Tudor Negoescu [17.Apr.06 23:25] |
| Solea se bate frumos, dar cu morile de vint... | |
| = Dacă | Camelia Tripon [18.Apr.06 07:08] |
| Nu te superi,Bogdan nu vine din slavă, am explicat în Înțelesuri profunde, iar despre aromâni, ar fi bine o viziune mai largă, sînt eroii noștri din Balcani, care au reușit să supraviețăiască între slavi greci și turci, noi avem oficial limba strămoșilor noștri așa cum au avut-o tot timpul și cei din URSS, în schimb vlahii, aromâni sau românii după cum se declară nu sînt recunoscuți ca minoritate în unele sau toate țările din Balcani. Dacă îmi amintesc bine în Serbia s-a construit prima biserică românească și urma să fie demolată...Mai există un Aman, un Toma Caragiu și s-ar putea ca și B să joace de fapt un teatru pe înțelesul maselor și alții îl joacă și mult mai... | |
| = da, chiar așa este! | Valentin Tascu [19.Apr.06 05:14] |
| Domnule Pătrașcu Horia, bănuiesc ca nu ești cel bătrân care a scris scenariul la filmul Reconstituirea, ci unul tânăr, care vrea sa afle ce este acela un aromân. Păi, tinere domn, ar trebui să cauți in genealogia personală ca să fli ceva rădăcini aromânești, pentru ca sufixul așcu este unul diminutival prezent doar in dialectele sud-dunărene, deci Pătrașcu ar fi un fel de Petrișor sau Petrică în daco-română. Chestia se potrivește și pentru Ioan Albu, pentru că tatăl lui Mihai-Viteazul (un fel de haiduc) era Pătrașcu, deci tot aromân, ceea ce se știe exact. Mușat, da, poate e ceva exagerat, dar cuvântul nu apare decât în aromână și l-am aflat de curând în nord-estul Gorjului unde s-au aciuat nu se știe cum câteva familii de aromâni (acel Prințip de care vorbeam, Șolea și alții). Maica Tereza a recunoscut arborele său aromânesc și a fost auzită vorbind în dialect. Și pe urmă, dacă daco-românii se laudă și cu defectele lor, de ce nu s-ar lăuda aromânii cu ceva calități și oameni de faimă. Mulțumesc pentru intervenții și sunt bucuros că rândurile mele au deja ceva audiență. Valentin Tașcu | |
| = Mușat | Camelia Tripon [19.Apr.06 06:02] |
| Mușat=frumos, apare explicat în "Istoria..." lui Hasdeu, el consideră că este din sud și prin asta marea familie a Mușatinlor este de origine din zona Olteniei...odată am scris și eu câteva rânduri despre aromâni... | |