| = un text interesant... | ioana matei [16.Jun.08 21:57] |
| si parca un alt fel de voce poetica...ce traieste o aparenta renuntare...o Alice ce incepe sa-l ierte pe Dumnezeu ca (el/ea?) exista...un text ca un punct terminus...inaintea reconstructiei..."un animal străin strada asta"...m-a lasat fara cuvinte... | |
| = ce faci când ai în mână în stilou? | alice drogoreanu [16.Jun.08 22:01] |
| n-a dispărut Ioana e acolo povestea sfârșitului lumii trebuie să jucăm înainte | |
| = :) | ioana negoescu [16.Jun.08 22:54] |
| jeux d'enfants | |
| = désolé | alice drogoreanu [16.Jun.08 23:17] |
les images ne sont pas disponibles essayez un nouveau fin absolue du monde | |
| = titlu de vînzare: "orice sfîrșeală e un început"...:) | George Asztalos [16.Jun.08 23:48] |
| ai da-o și nu prea pe nostalgie ~ prezentul te liniștește cu altceva ~ probabil ~ plus că pare că o eviți programatic ~ finalul o dovedește ~ nostalgia nu strada e un animal străin ~ iar concesia făcută amintirii e minimalo- amuzantă: "în această casă locuiau un bărbat și-o femeie" ~ dovadă concluzia "liniștitoare":" trebuie să jucăm înainte"...înainte de ce? :) tocmai cînd ~ toată lumea ~ nel mezzo del camin ~ se jocă ~ lacrimogen ~ amintiric ~ înapoi ~ :) poate merita un titlu mai altul ca ala-portocala asta ~ nu? | |
| = dăm | alice drogoreanu [21.Jun.08 20:32] |
| cu banu' ? că precis câștig prezentul e un spațiu foarte mic mic mic uite nici n-am terminat rândul și deja e trecut, vezi? | |