Comentariile membrilor:

=  angie	carmen nicoara [28.Oct.08 00:28]
o vrăjitoare pe cinste cu un poem în piept cât vântul textul se prelinge în liniște ca un cântec de leagăn dinspre răsărit spre asfințit trece lumi și sentimente și arde tot ce îi stă în cale frumos și aproape de inimă cu drag carmencica
=  interpretare sentimentala	Doru Dorian David [28.Oct.08 02:00]
Uit primul vers dar ma navalesc altele... "degetele se îngroașă torc vise de copil mama spală lacrimi le unge cu miri ma plimmb cuminte, ascultandu-te si citesc: "pielea se subțiază sub ea tăcerea adună tristeți mama stoarce speranțe le unge cu lacrimi lumești" nu uit: na ni na na... "munții își dansează colții prin nori ne scutură fricile de povești cum n-ai să mori ... na ni na na. mama mea stoarce lumina o unge cum ești inima ta să înflorească la asfințit în ochi verzi ... Ei. te-am petrecut in fiecare cuvant... iar fiecarui gand al tau m-am asezat si eu ma iarta! o noapte buna!
=  na ni na	Lucian Preda [28.Oct.08 04:12]
poemul tau m-a lasat mut de la prima cetire. acea mama se face ca toarna lacrimi dar stop, sunt de fericire. Adaug poemul tau langa suflet. (poate chiar asta simte o mama si sper din tot simplul meu suflet ca si a mea.) reusit pana la final felicitari doi fiecare gand ma face sa visez la ni na na na(na ni na)
=  la ceas de sărbătoare, vin și eu cu un gând	Teodor Dume [28.Oct.08 11:36]
angela, deși e un text cu trimitere și ai individualizat starea, eu consider că ai scris un poem adevărat în care mesajul e un fior, poate singurul care ne străbate pe toți într-un anumit moment devenit ceas de sărbătoare. nu pot comenta ceea ce simt, dar vin și mă închin cuvântului izvorât din sufletul tău și îndeosebi mamei tale. "degetele se îngroașă torc vise de copil mama spală lacrimi le unge cu fulgi na ni na pielea se subțiază sub ea tăcerea adună tristeți mama stoarce speranțe le unge cu lacrimi na ni na te voi învăța să înoți îți voi întinde toate apele la picioare inima ta să înflorească la asfințit ochi verzi de fecioară auzi cum scârțâie porțile lumii le las să treacă prin mine apoi le adun și fac focul" cu multă sinceritate, teodor dume,
=  sa spun multumesc e putin	angela spinei [28.Oct.08 14:31]
la asemenea comentarii doar imi pun inima la voi in palme atat de leganata ma simt. ma inchin. Carmen Cico dansam sub ritmul inimilor mamelor noastre toata viata deci e al mamei poemul. de tot drag drag drag Dorule Dorulutule ce frumos ai stat tu langa mine in acest drum catre mama iar la popasuri citim multe frumoase pline de poezia ta cu prietenie Lucian welcome to my witch game garden multumesc pentru semn sa te legene gandul ca mamele noastre sunt Mame na ni na :) cu prietenie Teodor ma inchin tie pentru scrierea izvorata din sufletul tau cald si atat de poetic sunt deci simt asta este poemul acesta - ma inchi mamei mele cu ochi verzi, par blond si suflet divin pentru asta va multumesc mult angela
=  "funii de fericire"	silviu viorel păcală [28.Oct.08 16:39]
remarc și dansez cu ele. Cu stimă!
=  Silviu	angela spinei [28.Oct.08 16:41]
multumesc dansam toti la sarbatoarea mamei! cu respect angela
=  Stoarcerea speranțelor	George Floarea [28.Oct.08 23:04]
La toate porțile lumii e câte o mamă care așteaptă, de multe ori în zadar. Nici toate poemele din lume nu pot înlocui bucuria mamei atunci când își revede copiii împrăștiați prin lume. Plină de profunzime și dragoste această odă a maternității.gf
=  GF	angela spinei [29.Oct.08 07:43]
mama mea e la o poarta departe departe de mine. sper sa o pot regasi cat mai curand posibil multumesc de trecere si de semn cu prietenie angela
=  Oho, domnisoara AG...	Petru Teodor [30.Oct.08 11:07]
Frumos, frumos cantecul acesta de leagan! Mici observatii si comentariu pe text: - primul vers "nascute-n femeie" transforma-l in "nascute femei"; daca-l citesti in alt context o sa-ti dai seama de ce; - un univers ce se naste din femeie, simbol al fertilitatii implinite aici("mama spala..."), si se infasoara in jurul ei ca o cochilie - in primele doua versuri, idee subliniata si de versul 3 (versul 2 are si o alta semnificatie mai aparte); - "degetele se îngroașă torc vise de copil/ mama spală lacrimi le unge cu fulgi" arata o tristete aparent nedefinita, pe care mama o transforma in ceva sublim, spiritual; este poate tristetea trecerii timpului, sentimentul prezentei mortii din fiecare viata; degetele care se ingroasa sugereaza inaintarea in varsta, trecerea timpului; - se observa atitudinea, gesturile dintr-un univers familial ale femeii, ceea ce transforma acest univers intr-unul personal (femeia care toarce, spala etc.); gesturile femeii nu sunt unele comune, se adreseaza unei lumi abstracte; deci n-ar fi gresit sa afirm ca aceste gesturi sunt ritualice; este vorba de un rit de invatarea a fecioarei sa devina mama - "te voi învăța să înoți/ îți voi întinde toate apele la picioare/ inima ta să înflorească la asfințit ochi verzi de fecioară"; simbolistica din aceste versuri este extinsa insa la nivel de univers; adica vechiul univers-matern invata noul univers-fecioara caruia (careia) i-a dat viata sa devina si el (ea) mama la randul lui (ei); - strofa 2 arata fericirea din noua iubire; prima iubire - mama-fiica; a doua sau noua iubire - fiica-copil; contrastand acestei fericiri, tristetea ce apare sub pielea subtiata (pielea imbatranita, roasa de vreme, ce se descompune), este tristetea trecerii timpului, cu presentimentul mortii ("tacerea"); - se observa stelele 'stranii' care participa de undeva de deasupra, uscand de lacrimi pe funii de fericire faptura - spiritul care incurajeaza metamorfoza tinerei fecioare, femeii neimplinite intr-o nascatoare, daruitoare de viata; de ce zic spirit - pentru ca daca in strofa 1, versul 1 era vorba de un univers terestru, in strofa 2, versul 1 este vorba de un univers celest; - speranta pe care partea implinita a universului o amesteca in acea tristete, este o speranta a devenirii prin acest ritual; ideea de ritual se mentine tocmai prin participarea 'stelelor stranii'; este clar ca nu este vorba de niste stele obisnuite, ci poate de niste ingeri sau parte din spirit care ajuta la aceasta devenire (moase? glumeam); - exista o economie a poeziei care imi place; desi pare joc, strofa 3 are rostul ei; muntii asurziti (de stelele stranii) isi danseaza coltii pe la chingile iernilor; chinga - simbol al constrangerii, al inevitabilului; iarna - simbol al maturitatii, al varstei inaintate; danseaza coltii si scutura fricile - sfasiere interioara a universului terestru, care alunga tristetea imanentei mortii prin maturizare, devenire, si o inlocuieste cu dragoste; sa devii inseamna sa iubesti, sa lasi inima sa infloreasca (vezi strofa 4); - o poveste de dragoste aparte, despre un univers care moare si da nastere altui univers, invatandu-l pe cel din urma, sub lumina stelelor stranii ritualul devenirii, dragostea ce se afla in aceasta maturizare, indemnandu-l deci sa nasca si el la randul lui iubire; - "na ni na" este refrenul mamei care isi linisteste copilul; a nu se uita ca este vorba de un univers matern, fertil; - finalul ia martor pe cel care citeste poezia; "porțile lumii le las să treacă prin mine" este confirmarea implinirii ritualului, confirmare ce are nevoie de martori; "le adun si fac focul" - ritualul fiind implinit, fecioara devenita fertila prin iubire pregateste noua scena; focul exterior este un foc interior aprins de acest ritual; exista si revolta, dar si acceptare in acest gest, deopotriva. Revin - frumoasa poveste de dragoste, vrajitoare mica. Felicitari!
=  oho!	angela spinei [30.Oct.08 11:37]
Petru Petru un comentariu atat de elaborat si gandit...si atata esenta in el ca imi dau jos tichia mea de vrajitoare basarabeanca si tac iti multumesc e mama aici in totalitatea ei si ea nu poate decat sa se inchine pentru ceea ai vazut in poezia mea cu prietenie as
=  si apropo, domnisoara...	Petru Teodor [30.Oct.08 14:41]
...chiar daca poeziile sunt scrise de noi, uneori altcineva le scrie prin noi!
=  acord total	angela spinei [30.Oct.08 16:20]
un altcineva se ascunde intotdeauna in intentiile si faptele noastre ne citim ne vedem ne comentam cu prietenie angela