Comentariile membrilor:

=  ***	Marina Nicolaev [27.Nov.08 12:56]
Unul din textele cele mai bune, dintre cele mai bune. Un pasaj memorabil: "și lăsam în urmă femei cu mâini transparente prelungi bărbați uriași cu aripi de ceară cum iubirea lor călătoare printre stele departe țări fără nume străbătute ani la rând împreună". Remarc însă o tentație de a concentra anumite registre poetice ce par a fi două poezii distincte reunite, sau poate este vorba de un ciclu "acasă în vis" căruia îi aparține "întoarcerea fiului risipitor de cuvinte".
+ pe o piatră albă am stat și am privit drumul	Maria Prochipiuc [27.Nov.08 12:13]
O perspectivă a ceea ce a fost și poate să mai fie, un drum, totul parcă dispare, iar cealaltă previziune încă nu apare. E o stare de suspensie și incertitudine, de neliniște... eu aici mor mi-am spus plină de viață așteptând ivirea zorilor. Imaginile sunt creatoare de cadre cinematografice: și lăsam în urmă femei cu mâini transparente prelungi bărbați uriași cu aripi de ceară cum iubirea lor călătoare printre stele departe Pare a fi aici o normalitate ieșită din tiparele normalului, privirea de ansamblu reduce imaginea la o formă tainică de înțelegere: masca ta e la mine umbli prin lume cu trupul sfâșiat de victorii niciodată-ntâmplate din lumina altora te hrănești îndestulată ființă veștedă gloria ta ura ți se revărsă și înflorește Un fel de reprezentări ale sinelui, dar privite din alte perspective: și lăsam în urmă trupuri însângerate pietre pentru adus aminte întunericul încăperi fără ferestre sărbători trase de cai negri înspre capătul lumii Despre o anumită personalitate și faptele ce par abateri spre ceea ce înseamnă un fel de magie a lucrurilor. Versurile divulgă un stil elegant care reușește să refacă anumite stări și ne-am întors acasă în locul nașterii dintâi și de pe urmă
=  în locul nașterii dintâi...	Teodor Dume [27.Nov.08 12:55]
dana, orice drum e o perspectivă, orice capăt e un alt început sensul cuvintelor tale deschide alte sensuri "și ne-am întors acasă în locul nașterii dintâi și de pe urmă ca într-un loc străin săracul risipitorul și fiul nu mai era nimeni și nimic pentru noi acolo pe o piatră albă am stat și am privit drumul pleca de la noi înspre iarnă" stilul tău inconfundabil hrănește cu plăcerea lecturii teodor dume,
+ salbatica bucurie a zeilor	dorin cozan [27.Nov.08 21:06]
am dubii in privinta inceputului, contine o anumita stangacie,semn posibil al "indiscretiei" de a marturisi despre esenta propriei persoane apoi, discursul se contureaza sigur si puternic, ca o perla in mijlocul apelor vietii. limbajul e limpede, desi exista atat un plan lumesc cat si unul ceresc, ce interfereaza. aici e, cred, frumusetea si marturisirea de credinta a sufletelor. nu sunt de acord insa cu titlul. la fel, as revedea subtitlul. insa, e un text care nu m a lasat indiferent felicitari
=  Sălbăticia unor cuvinte strunite tandru	George Floarea [27.Nov.08 22:14]
Stilul tău îmi aduce mereu siguranța că poezia încă se mai naște din sensibilitate și o puternică frământare lăuntrică aflate într-o continuă legătură cu toate rotițele tale interioare cât și cu mecanismele acestui lumi. Deasemenea trebuie să remarc felul foarte plăcut în care îți reciți poemele ajutată și de o voce cu o tonalitate care îmbie la o ascultare atentă. gf
=  acasă... în vis...	ioana matei [28.Nov.08 00:08]
poem ca un strigăt de luptă...cu zeii...din zei... "și ne-am întors acasă în locul nașterii dintâi și de pe urmă ca într-un loc străin săracul risipitorul și fiul nu mai era nimeni și nimic pentru noi acolo " ce minunat subterfugiu al nemuririi!... tare frumos!... (un om)... ioana matei
=  eram zei și habar n-aveam...	dan herciu [27.Nov.08 23:38]
un text "plin" din care îmi e foarte greu să evidențiez ceva fiindcă sunt atât de multe imagini și mesaje deosebite...o poezie de acest gen are marea calitate de a intra mintea celui care citește, răscolind amintiri, răstălmăcind sentimente... frumos.foarte frumos. cu prietenie dan h.
=  casa de ceață	Ioan-Mircea Popovici [28.Nov.08 03:37]
umbli prin lume cu trupul sfâșiat de victorii amânate doi pași înspre lună încă doi înspre casa de ceață stingher în oglinda azură departele zvon al întâmplării nu mai era nimeni și nimic pentru noi acolo pe o piatră albă am stat și am privit drumul
=  mulțumesc	Dana Banu [28.Nov.08 07:35]
am citit și recitit cu foarte multă atenție comentariile voastre, vă mulțumesc pentru ele, iertați-mă că nu vă răspund fiecăruia în parte, mă bucur să văd că oamenii primesc cuvintele mele așa cum eu le scriu și ofer, cu sufletul deschis, la vedere dana banu
=  ce	serban georgescu? [28.Nov.08 11:15]
nu m-am gandit niciodata unde se uita tata cand ma nasteam eu in schimb imi storcesc creierii sa pricep ce a avut mama in cap atuncea
=  un ban ferecat	serban georgescu? [28.Nov.08 12:27]
adica la ce se gandea ea oare atuncea cateodata mi se pare ca inima mea e un cos de gunoi pentru intrebarile nedorite de nimeni nu ma mai satur oare la ce se gandesc femeile cand fac copii dar oare chiar gandesc inteleg, in salbaticie, adica in Paradis, adica sub legea divina, nu aveau de ce sa se gandeasca atunci sufletele erau libere dar acum, cand suntem sub jugul legii omemesti cand ne traim viata in afara lui Dumnezeu burdusiti de substitute, de inventii schioape, pe masura creierelor si inimilor noastre dismorfice si secatuite care isi imagineaza ca pot inlocui legea divina cu legea omeneasca (Politica) cum e posibil ca femeia, care are drept suprem de decize asupra nasterii (pt ca barbatul ce altceva face decat ia d-aicea si cumpara-ti ce vrei) sa nu se gandeasca la nimic din toate astea si sa dea drumul pe lume in cascada la torente de suflete imbracate in carne si sange sclavi manati in turme la urne din 4 in 4 ani spune-mi tu dana si ti-oi da un ban ferecat pe fundul caciulii legat va rog aruncati aici, la acest gunoi, intrebarile care va inteapa inimile iar daca inimile nu va mai inteapa aruncati-le tot aici lupoaicelor
=  dictionar (recapitulare)	serban georgescu? [28.Nov.08 12:57]
Dismorfie - diformitate congenitala sau castigata (atentie: castigata!) Afazie - pierdere totala sau partiala a facultatii de a vorbi si de a intelege limbajul articulat (in acest caz - divin) sursa: dexonline.ro un 30 noiembrie luminos va ureaza tomberonul cu intrebari (cu capacul mereu deschis)
=  așa e, sigur că da, ai dreptate	Dana Banu [28.Nov.08 15:44]
zău că mi-ar fi frică să te contrazic salut ai grijă de tine păstrează banul amintire de la mine :D
=  va rog	serban georgescu? [28.Nov.08 17:08]
oameni buni care cititi aceste randuri oricare ati fi oricine oricat de mic sau oricat de mare imi spune si mie cineva, va rog unde gresesc?
=  here i am	Diana Lorena Țugui [10.Dec.18 14:27]
MI-e cam frica sa scriu aici,stiind ca nu ar fi nici macar inceputul:atatea sensuri,calme si pasnice la locul lor in universul Danei,incat nu ajung nici o mie de ochi transparenti larg deschisi sa le cuprinzi pe toate Citatele nu isi au rostul,poezia vorbeste singura,se autoprezinta,se inclina,calatoreste;e toata viata poetului aici,cu reusitele lui unice( ,,eram zei și habar n-aveam despre lucrul acesta eram zei și bucuram oamenii''),cu aparentele lui esecuri, ,,țări fără nume străbătute ani la rând împreună''; interesanta calatoria poemului de la un fel de final,de oboseala catre nastere ,,și ne-am întors acasă în locul nașterii dintâi și de pe urmă ca într-un loc străin săracul risipitorul și fiul''.Dar drumul inapoi nu promite nimic : ,,nu mai era nimeni și nimic pentru noi acolo pe o piatră albă am stat și am privit drumul pleca de la noi înspre iarnă nu se va mai întoarce și nici nu îl vom mai urma cu gândul sau pasul'' ,,Explicatia'' din finalul poeziei tradeaza oboseala pe care calatorul o ascundea printre momente de intoarcere,in intuneric.Se arata ca arta poetului nu este de fapt,de ajuns,cum s-a crezut:,,noi am oftat înspre zori fără teamă acesta era sfârșitul ne puteam întoarce la treburile noastre nu se întâmplase mai nimic între timp''. Dar Dana,asta e o falsa impresie:),poezia nu inseamna hartie,inseamna o viata intreaga si ne dovedesti frumos asta:) Nu stiu cat de mult inseamna stele acestea pt o poezie,probabil ca e o anumita satisfactie,dar cel mai mult conteaza daca ne pune pe ganduri si daca iti place tie(ca sa nu o mai numesti ,,poezea'':D) ps:imi cer scuze ca ajung asa tarziu
=  o poezioe de succes	emilia gunea [29.Nov.08 00:40]
Imi place lectura autoarei, are talent, poezia este plină de expresii impresionant alaturate, cred ca impresionează mai mult decât spune. Cred ca este o poezie "de succes"
=  Diana, Emilia,	Dana Banu [29.Nov.08 08:02]
vă mulțumesc pentru semnele voastre de lectură, poezia îi spune fiecărui cititor ceea ce el reușește să înțeleagă, cu bine, dana banu PS: Diana, când spun "poezele" mă alint, atâta tot, nu e nimic rău în poezelele astea, dimpotrivă
=  pietre si trupuri	Anni- Lorei Mainka [02.Dec.08 10:31]
nu mi se pare ca am fost in vis acasa, ca sa fac o paralela la titlul tau chiar asa precum povestesti tu, acest scurt-metraj ametitor de placut, asa m-am simtit , asa se desfoliaza zilele acasa, aerul are gust
=  Anni-Lorei,	Dana Banu [02.Dec.08 19:52]
abia acum, întâmplător, am văzut commentul tău, cred că e o problemă cu robotul agoniei, nu mai primesc pe mail atenționare pentru commuri, mă bucur că ai citit și mi-ai lăsat semnul acesta, și eu te citesc mereu cu atenție salut, dana
=  în grai ales simțirea și-adâncul gândului	Emil Judea [10.Dec.08 15:22]
stih măiastru și-n ritmul strofelor scânteietoare versuri meșteșugit lucrate în grai ales simțirea și-adâncul gândului talent fără margini poem ce te-ncâtă-n culori strălucitoare poet iubitor de libertate talent sublim și geniu sunt mereu nepieritoare Emil
=  mulțumesc	Dana Banu [13.Dec.08 11:03]
Emil Judea, sunteți, cu siguranță, mult prea generos cu mine vă mulțumesc
=  imi cer scuze	saran gabriel bismark [14.Dec.08 06:57]
pe site-ul asta s-a auzit despre ce se mai scrie in ziua de azi? sau despre cum se mai scrie? s-au citit oare cartile de poezie, din ultimii 20 de ani? a auzit cineva de poeti ca: ion muresan, ioan es. pop, savatie bastovoi, constantin acosmei, marius ianus, dumitru crudu s.a.m.d sau mai tinerii dan sociu, claudiu komartin, teodor duna, dan coman, stefan manasia s.a.m.d., s.a.m.d. Fiindca poeme ca cele de mai sus pe langa faptul ca sunt slabe, mai sunt si de-a dreptul ridicole
=  saran gabriel bismark	Paul Bogdan [14.Dec.08 07:00]
Da, s-a auzit și citit. Mulți dintre cei de pe acest site consideră că marea majoritate a celor enumerați de tine sunt mimetici, lipsiți de originalitate. Am face împreună "istoria literaturii de la Marius Ianuș" dar nu cred că ar avea vreo legătură cu textul de mai sus.
=  gabriel,	Dana Banu [14.Dec.08 07:19]
mulțumesc pentru lectură nu te enerva, treci mai departe, e loc pentru toată lumea și pentru toate părerile, chiar și pentru cele atât de arogant-categorice salut
=  ???	saran gabriel bismark [14.Dec.08 14:21]
"lipsiti de originalitate si mimetici", adica acei critici literari care au scris "de bine" despre ei si care sunt cronicari la revistele importante de literatura, sunt tampiti?
=  .	Paul Bogdan [14.Dec.08 14:50]
Nu mi-aș permite să îi numesc tâmpiți dar am putea să discutăm despre pepiniera fiecăruia în parte, începând cu cel care i-a sfătuit pe Crudu și Ianuș cum stă treaba cu fracturismul(un iubitor de Ezra Pound și al personismului, cel care l-a învățat pe Vaculovski cum să scrie "Pizdeț") și terminând cu formidabila găselniță a lui Mincu: generația 2000. Am putea trece prin toate "ismele" literare din 89 până astăzi și am putea să le studiem proveniența cu toate că nu știu dacă m-ar încânta să dezleg o ghicitoare facilă ca aceasta care începe scâlâmb cu fracturismul și eșuează lamentabil în biografismul mioritic. Criticii... pentru știutori, criticii își formează aplaudacii fără de care nu există, așa cum valorile îndoielnice nu pot exista fără susnumiții critici. Un clinci din care doar literatura are de suferit. Mulți dintre cei numiți de dumneavoastră stau la beri cu acei critici care scriu despre măreața lor operă. Cum ați dori să scrie despre amicii lor? fac un aranjament foarte simplu: ei scriu, criticii inventează curente literare și personalități literare... un manaj cât se poate de firesc care le asigură existența. Desigur, cele spuse mai sus sunt generalizări dar, în același timp, reprezintă realitatea. Nu știu de ce dar cred că nu ești un necunoscător ale celor scrise de mine... poate este doar un sentiment.
=  ai si n-ai dreptate	saran gabriel bismark [14.Dec.08 17:03]
fracturismul e o poveste demult depasita, insa in urma lui raman unele poeme si chiar unii scriitori. este adevarat ca unii critici mai fac si cronici in timp ce sunt gadililiti de subiectivism, insa nu tot timpul. deobicei criticii care au in palmares cele mai multe raderi, sunt luati in seama. oricum, cei pe care-i cunosc eu au o vasta cultura in ceea ce priveste poezia si-n 70% din cazuri dau verdicte pertinente. pe de alta parte chestia asta cu generatia 2000, este in mod evident o gaselnita, tocmai pentru ca acei scriitori sa fie mai usor de identificat si nu in ultimul rand de promovat. oricum, nu-ti trebuie opinia unui critic ca sa-ti dai seama ca unele poeme ale poetilor numiti de mine mai sus, sunt frumoase si valoroase. acelasi lucru nu-l pot spune si despre poemul de mai sus. mi-a facut placere
=  asta e, poate mâine...	Dana Banu [16.Dec.08 16:24]
faptul că textul acesta a fost recomandat e(recunosc) onorant pentru mine, observ că el a născut aici o mică dispută oarecum interesantă, despre poeții "milenariști" doar de bine(trebuie să spun însă că, în opinia mea, Ion Mureșan nu face parte din grupul "milenariștilor" și cred, sincer, că nici el nu s-ar recunoaște ca făcând parte din acel grup) , despre S. G. B.-ul care vede aici un text ridicol iar de bine asta e, păreri și păreri, postura de recomandat pe agonia nu îți aduce întotdeauna clopoței de argint la ferestre... dana banu își ridică șăpcălia din praful drumurilor, salută și trece zâmbind mai departe într-o zi vom scrie și noi(folosesc aici pluralul majestății pentru că am, încă, o părere bună despre mine ca autor) o poezie pe placul tuturor sau poate că nu vom mai trăi, vom mai scrie și vom mai observa(cu atenție) ce spun oamenii cei cititori de danabanu-uri despre textele noastre vă salut
=  Calitate	Szekely Silviu [17.Dec.08 17:04]
Calitatea vocii dvs este incontestabila, ca si cum v-ati fi nascut cu graiul pe buze. Uneori poezia e mai bine sa stea in voce decat in cuvinte, poate ca asa s-ar putea rupe putin de ego-ul auctorial.
=  ei, dacă ați ști dvs....	Dana Banu [19.Dec.08 08:48]
de câte ori mă gândesc eu că mai bine tăceam decât să spun cuvinte multe și posibil mărunte dar asta e am voce frumoasă și îmi place și mie uneori să mă ascult vorbind :) vă mulțumesc pentru semnul de ascultare și citire PS: ego-ul meu auctorial e ca un zepelin tare ciudat, ba apare, ba dispare, unii spun că nu există, alții că e prea pronunțat
=  bine că mi-am tras o analogie prin minte!	Adrian Firica [24.Dec.08 22:13]
nici nu vreau să comentez textul ăsta. am motivele mele, care nu te privesc pe tine. dar să știi că ești analoagă, analogică, analogistă și analogistică. și te mai și reciți!
=  bine	Dana Banu [25.Dec.08 07:14]
bine Sărbători fericite și ție
=  eșantion sublim de pendulare	T. Constantin Georgescu [31.Dec.08 00:19]
„un om al nimănui și al tuturor” este un eșantion sublim de pendulare. Iar „cercuri în apă tinerețe a mea vândută regesc delicat traversând poduri” mă înconjoară atât de repede, încât eu văd un zid cilindric (al morții ?), până la cer. „în apă” este o bună alegere. Refuzând „pe apă”, abordarea este profundă și apropiată de pretențiile filozofiei. Un zid (al morții, cred), pe care urc și cobor, indiferent ce mai spuneți, ce mai simțiți. Îmi place această libertate. Undeva și altundeva continuă „doi pași înspre lună încă doi pași înspre casa de ceață”, „locul nașterii dintâi și de pe urmă”, înfățișând condiția umană. De fapt, chiar cu „sărbători trase de cai negri înspre capătul lumi”(o proiecție, în fața unei oglinzi virtuale, pentru a obține negația, altfel am trăi într-o jumătate de lume și nu ați fi scris aceste versuri), nu ne clintim, pentru că ne mai trebuie ceva (inexistent, nici măcar inefabil). Dar aceasta este o altă problemă (pe care ați provocat-o). Este bine că sunteți pe aici.
=  la o clipa de 2009	Doru Dorian David [31.Dec.08 00:54]
acasa in vis te-am vazut si pe tine, tin minte ca visul era atat de real incat a devenit poezie! ei cate nu se pot lega in cuvant! astazi cand ma gandesc si nu pot sa cuprind anul petrecut printre poeziile tale imi spun cu ingaduinta ca locul fiecaruia se cladeste prin si cu sine cu toata iubirea acumulata... si ca traind poezia, sufletul nostru naste poezie... Multa fericire intru 2009! atila
=  vă mulțumesc	Dana Banu [31.Dec.08 07:56]
T. Constantin Georgescu, mulțumesc pentru comentariul lăsat aici, e o bucurie pentru mine ca autor să văd ați primit acest text cu îngăduință și înțelegere Ati, ai mereu o lumină aparte pe care îmi place să o observ cu atenție, sper să vină un an nou mai bun decât acesta care tocmai trece, îl merităm, printre cuvinte e totul mult mai ușor, asta și pentru că am parte, iată, de un asemenea prieten-cititor, îți doresc la rândul meu să fii fericit, inspirat și puternic, îți rămân și eu mereu aproape dana banu