| = + | Vasile Mihalache [29.Dec.08 22:53] |
| Foarte,tare mult mi-au plăcut primele două strofe, mai apoi ceva am simțit ca o subțiere sau întârziere ca și cum ai întoarce capul în urmă, te-ai mai roti odată prin peisaj și abia apoi ai pleca, și amețit ai călca peste straturi. O impresie! | |
| = Vasile domnule Mihalache | florian stoian -silișteanu [30.Dec.08 00:11] |
| Bine ați rânduit impresia chiar așa au stat lucrurile și mă bucur că observația dumneavoastră dragă coleg iată stă și acum în picioare.Vă doresc un an înalt frumos de înalt cu sănătate | |
| = citesc... | ioana matei [31.Dec.08 03:09] |
| si ma gandesc la povestea unui fel de renastere, de salt inevitabil (cauzat de acumulari succesive, prin cunoastere, in propriul launtric) spre *altceva*, pe o noua treapta a devenirii...il vad ca pe un poem al innoirii...de sine prin sine... iar ultimul vers, el singur, e un vers cat o lume... "rodii gata coapte cresc din crucea unei șoapte" La multi ani! Poetului si Poeziei! Si Lumina! ioana matei | |