| = tango? | dorin cozan [28.Mar.09 13:16] |
| daca babe la conserva e un nume de cod, vreau sa fiu eu james. james bond. vazusi recent pe daniel craig. asa l cheama,nu? i se rupe, vad. asa barbat. brava lui! vorba mea, uneori stau in troacă ca o vacă. sunt pe linia de plutire. am zis! | |
| + ceva epoca târzie a construirii piramidelor egiptene | Adrian Firica [28.Mar.09 17:27] |
| Opinez că tema sugerată de autoare, în poemul de față, e mai veche decât tangoul, fiind ușor de plasat în epoca târzie a construirii piramidelor egiptene – epoca timpurie a construirii piramidelor fiind mai curând și mai ușor de asociat cu dansul “milonga”, precursorul tangoului. Depășite fiind confuziile, e bine să mutăm discuția pe tărâmul temei poemului Claudiei Radu. E limpede că în plină epocă S.F.-istă Claudia face un tur de forță, ironizând gradul de pregătire al unora ce se consideră specialiști în Gigabyti și GeForce, fructificând, ea, valențele unui mai vechi joc, practicat chiar de ciobanii mioritici, care după ce beleau oile, până se zvântau acestea, se dedau cu plăcere acestui joc al hazardului, îndemânării și inteligenței. Este vorba de jocul: “De-a poarca”, sau cum mai este denumit, pe un spațiu regionalmente restrâns, “Borcănașele”. În principiu se construiește o piramidă, mai mare sau mai mică, în funcție de numărul cutiilor de conserve colectate - în perioadele de început ale istoriei jocului piramidele se construiau din “tiugi”, sau pur și simplu din pietre. Jucătorii se dotează cu câte o piatră, se stabilește prin tragere la sorți ordinea de aruncare, apoi numărul de aruncări și distanța, după care se trece la fapte. Câștigă cel care însumează cel mai mare număr de piese dizlocuite din “piramida țintă”; pentru năruirea completă a piramidei se acordă un bonus! “Bătăușul” (cel aflat pe linia de aruncare) poate beneficia de încurajări ori va fi supus unor “critici” care pot să meargă de la huiduială și miștocăreală la adresa persoanei sale, până la vorbe grele, toate acestea din urmă fiind menite să-i scadă gradul de concentrare, eventual să-i diminueze performanțele, dacă e vorba de un “bătăuș” din Liga profesioniștilor - poemul Claudiei Radu face chiar referire la forme ușoare de agresiui fizice ce pot fi aplicate “bătăușului”, doar, doar o arunca-n crăci, ba chiar se sugerează, evident edulcorat, că se poate practica mutuirea unui “bătăuș” de temut – citez întru ilustrare: “... / e cu totul altă poveste / așa că o sărut / tu prințeso zic / orăcăie ca toate visele vă rog să mă credeți / dar sunt pe linia de plutire / ...”. Cu voia lectorilor anteriori ai poemului, cu stima necesară pentru comentatorii potențiali ai textului, atrag atenția că autoarea nu emite o opțiune pentru jocurile violente, dimpotrivă, ea spune sus și tare că Gigabytienii și GeForciștii nu redescoperă focul, nu reinventează roata, nu distrug apetitul pentru joc ci, dimpotrivă, sunt invitații săi pentru a perfecționa stilul de joc. Ilustrez ceea ce spun citând finalul poemului: “sunt pe linia de plutire / am zis”. Straniu mi se pare faptul că autoarea folosește de două ori, în economia poemului, sintagma: “sunt pe linia de plutire”. De ce oare? Să fie o referire la reguli mai generale ale jocurilor, care depășesc competențele practicanților prinși de viciu, printre care mă număr și eu? | |
| = despre borcane si alte conserve | Claudia Radu [30.Mar.09 19:40] |
| Dorin, ai pus punctul pe linie. agentia iti multumeste pentru participare. cat despre urmatoarea misiune, facem pluta pe gheata la mal. am zis! Adrian, m-am bucurat sa vad ca iti amintesti atat de bine jocul in cauza. mai bine decat mine, as zice :)). despre sefeuri, numai de bine. multumesc pentru stea. | |
| = ... | Silvia Bitere [31.Mar.09 10:46] |
| lol, am zis și eu despre textul tău, precum Laurențiu din apocalipsa cozană, că nu prea avea ce:d Ca să ne înțelegem: o broască, două broasce:))) Sunt o vacă, hai că am plecat! Bun de bun textul. Mai trec. "Sunt pe linia de plutire" Am zis? | |
| = Silvia, | Claudia Radu [01.Apr.09 17:43] |
| multumesc pentru semn. si eu ma lolaiesc, sa stii. ai zis, desigur. | |