= sentimente la microscop | ștefan ciobanu [03.May.09 01:36] |
/și-a pus și tata costum și pălărie - scârțâie dricul/ costumul si palaria raman simboluri a unei continuitati. undeva. altundeva. aici doar scartaie dricul si ploua. satul de pescari are un singur felinar si acesta agatat de luna. placute firimituri | |
= părere | Anghel Pop [03.May.09 12:42] |
"și-a pus și tata costum și pălărie - scârțâie dricul" asta e impresionantă, antologică "Prin acoperiș luna intră și iese – coliba din stuf..." asta e în spiritul autentic al haikaiului, o anamneză niponă de calitate emoționantă e și asta, lui basho nu i-ar fi fost rușine cu "o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă..." dar restul îmi par exerciții modeste, pentru că, deși sprințare, nu aduc nimic nou însă fără exercițiu ar mai putea ieși oul perfect? | |
= Haikuuri funerare | Dan Norea [03.May.09 14:21] |
E o serie bine realizată, mă refer la haikuurile funerare, cu care ai participat la concursul săptămânal de pe Romanian Haiku. Și din celelalte mi-au plăcut câteva, dar favoritul meu rămâne: o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă... Are o putere de sugestie mai mare. În sensul că partea sugerată (moartea groparului) mi se pare mai aproape de ambiguitate și paradox decât la toate celelalte. | |
= și-a pus și tata costum și pălărie... | Teodor Dume [03.May.09 18:05] |
valeria, m-au pătruns haiku-urile tale dar în mod deosebit mi-am încrustat-o pe retină *și-a pus și tata costum și pălărie - scârțâie dricu* n-am stele aurii, dar una de suflet tot îți las felicitări! cu sinceritate, teodor dume, | |
= la costum | Dely Cristian Marian [09.May.09 19:22] |
Haiku-ul acesta m-a impresionat enorm: "și-a pus și tata costum și pălărie - scârțâie dricu" De recomandat. | |