Comentariile membrilor:

=  felicitări!	Liviu Nanu [06.May.09 07:44]
Văd că autorii de pe site prezenți la eveniment au făcut figură frumoasă. Mă refer la Daniel Bratu, la Doru Emanuel Iconar, Emil Iliescu și Constantin Ciubotaru (dacă am omis pe cineva să fiu atenționat și iertat). Interesant este faptul că un sat precum Udești a dat 9 membri USR (sper că nu mă înșel, datele le am de la domnul Constantin T. Ciubotaru, udeștean prin naștere, roșiorean prin adopție). Felicitări premianților, mulțumim pentru informații, Călin.
=  felicitări	Maria Tirenescu [06.May.09 08:41]
Felicitări tuturor celor premiați! Îi rog pe agoniști să scrie o notă sub textele pe care le-au trimis la concurs. Să știm și noi cu ce au participat. Încă o dată, felicitări! Cu prietenie, Maria
=  Adaug	Călin Sămărghițan [06.May.09 08:41]
Adăugăm pe Alexandra Emilia Bucur, Adrian Paparuz, Diana Lorena Țugui, Vlad Sibechi. Sper și eu că n-am omis pe nimeni. Iată că jumătate din cei premiați scriu pe acest site, lucru îmbucurător pentru membrii acestei comunități și încurajator mai ales pentru cei nou veniți.
=  .	alexandru moga [06.May.09 09:12]
da este un eveniment grandios cu comemorari slujbe de pomenire, iar participantii numai nume sonore pentru literatura romana prof. Petre Horvat, scriitorul Marcel Mureșeanu, istoricul literar Nicolae Cârlan felicit participantii la acest festival de dimensiuni nationale foarte bine organizat felicitari si lui calin pentru nemaipomenitul articol asa am aflat si noi prin penita maiastra a lui calin ca exista acest festival national de literatura
=  un e-mail :)	bucur alexandra-emilia [06.May.09 10:20]
as vrea sa postez e-mailul trimis Dnei Steiciu ca un feedback in urma participarii la acest festival: Am sa scriu succint impresiile despre orasul Suceava si despre Festivalul Eusebiu Camilar- Magda Isanos. in primul rand orasul m-a surprins, este un oras f frumos, multa natura, laic, se simte spiritualitatea aproape la fiecare pas. am simtit atmosfera unui oras de munte dar f spiritualizat. ma bucura ca am cunoscut oameni noi cu care sper sa pastrez legatura si sa colaboram in privinta viitoarelor concursuri, sa ne anuntam despre aparitia regulamentelor, despre alte evenimente culturale si initiative literare. Din punctul meu de vedere conditiile oferite in calitate de gazda au fost f bune si mai ales faptul ca pe langa programul cultural ni s-a ofeit ocazia sa vizitam si orasul: manastirea ioan cel nou de suceava, cetatea. Evenimentele de acest gen prilejuiesc nu numai intalnirea si consolidarea unor legaturi literare, crearea unui spatiu cultural deosebit, ci si cunoasterea unor scriitori de valoare cum au fost cei prezentati in prima zi a manifestarilor dedicate Festivalului si chiar interactiunea cu ei, scriitorul fata in fata cu opera sa dar si cu publicul. Itinerariul in localitatea Udesti a fost un moment unic pentru a descoperi traditiile, cultura si lacasurile locului. Este un moment unic pentru ca, daca ar fi sa ia la pas cineva tara in lung si in lat, fara un ghid sau fara o serioasa documentare inainte, nu ar descoperi locurile acestea pline de poveste. ma bucura ca am adaugat inca o fila cunoasterii. Si nu in ultimul rand aceste evenimente culturale constituie chiar ele insele o sursa de inspiratie. Cu respect.
=  inca ceva	bucur alexandra-emilia [06.May.09 10:30]
as vrea sa-i multumesc domnului Calin Samarghitan pentru contributia adusa vizibilitatii finalizarii acestui eveniment cultural, pe site-ul poezie.ro. imi pare rau ca sunt atatea concursuri, evenimente literare care trec pe langa noi, atatea festivitati de premiere care se pierd in timp fara a fi sub atentia celor interesati de poezie, de literatura.... poate ca o promovare mai intensa si o atentie sporita din partea fiecarui iubitor de cultura va crea intr-o zi un adevarat network cultural....
=  Cuvinte...lacrimi...suflet...	Emil Iliescu [06.May.09 13:45]
Festivalul "Eusebiu Camilar - Magda Isanos" a fost un prilej de a cunoaște oameni noi, scriitori deja consacrați. Am ascultat cu emoție minunatele poeme ale d-nei Carolina Ilica, poeme surprinse și grafic de autoare pe obiecte populare de lemn sau pe țesături cu motive florale din zona unde s-a nascut. "Cartea de lână", "Cartea de lemn", sunt dovezi vii că spiritul poetic se poate transpune, practic, pe orice suprafață materială (amintesc că una dintre cărțile domniei sale se intitulează "Cartea de lut", versurile fiind inscripționate pe diverse obiecte plămădite din lut). Am savurat modalitatea de a alunga "tristețile ca Paganini" ale, de acum consacratului, Gellu Dorian, într-o poezie existențială modernă, pe alocuri încărcată de simboluri ale realității imediate. Și, nu în ultimul rând, l-am ascultat pe maestrul satirei și verbului caustic, Constantin T. Ciubotaru, care cu un bisturiu performant - cuvântul - a disecat starea națiunii vis-a-vis de defuncții trecuți și actuali ai puterii. Comemorarea religioasă a lui Constantin Ștefuriuc și a lui Mircea Motrici, figuri proeminente ale satului udeștean ne-a făcut să ne apropiem de cer cu gândul și o lacrimă poposind pe suflet. Iar vizitarea caselor memoriale Camilar și Motrici ne-a demonstrat că atunci când oamenii se întorc cu fața spre icoana istoriei și a celor care au populat-o, din grija și sub mâinile lor se nasc documente vii ale unui trecut minunat. Am fost conduși cu atenție, ospitalitate și grație de coordonatorul festivalului, poeta Carmen-Veronica Steiciuc, legătură de sânge cu marele nostru Mihai Eminescu, care ne-a oferit un model de comportament și modestie. Personal, am resimțit, la o vârstă târzie, când locomotova obosită a vieții se târăște încet-încet spre depoul amintirilor și neputințelor, că prin Cuvânt poți deveni tânăr, indiferent de cât nisip s-a scurs în clepsidră. Acolo am înțeles sintagma folosită des în zonă: "Suceava, un oraș lângă Udești". Am participat cu textele: "Păliman, starostele lotrilor", "La vânătoare" și "Omul care semăna cu Miltiades", texte postate și pe Agonia. Mulțumesc d-lui Călin pentru atenta informare și îi felicit pe ceilalți agoniști care au demonstrat că acest site este deja o familie culturală, literară, de luat în seamă. Cu prietenie, Emil Iliescu
=  Domnului Liviu Nanu și doamnei Maria Tirenescu,	Doru Emanuel Iconar [06.May.09 15:33]
Mulțumiri pentru felicitări. Prinde bine câte o mică încurajare, mergi mai departe cu inima ușoară când cineva îți apreciază munca, chiar dacă sunt doar un puști. Ȋncă. Suceava a fost o gazdă mai mult decât primitoare, dar așa sunt toate evenimentele din Moldova. Am participat la festivități de premiere la Iași, Buzău, Chișinău, peste tot am fost răsfățat, moldovenii sunt cei mai primitori oameni. Totuși Suceava mi-a prilejuit reîntâlnirea cu George Serediuc, pe care l-am cunoscut în toamnă la Brașov și am avut bucuria să-l cunosc personal pe domnul Emil Iliescu, ale cărui povești cu tematică atât de variată ne încântă serile. Mulțumiri și domnului Sămărghițan pentru anunț, eu n-am îndrăznit. De asemenea mulțumiri celui care a evidențiat anunțul, și nu în ultimul rând, doamnei Carmen Steiciuc pentru excelenta organizare, dar mai ales pentru bunătatea cu care ne-a primit și ne-a însoțit pe parcursul festivităților. Am mulțime de fotografii, păcat că nu pot posta pe site. Poate se oferă cineva. Doru Emanuel
=  Da	Liviu-Ioan Muresan [06.May.09 16:08]
Mă bucură prezența colegilor de agonie. Și, mai ales, premiile obținute. Felicitări, dragilor! LIM.
=  Precizare	Călin Sămărghițan [06.May.09 23:20]
Precizare: comunicatul de presă nu îmi aparține, eu doar l-am adus în atenție. El este dat de doamna Carmen Veronica Steiciuc, Consultant artistic pe creație literară, C.C.P.C.T. Suceava, așa cum am menționat la final. Aceasta însă nu diminuează cu nimic meritele câștigătorilor. Le urez succes și inspirație în continuare.
=  Un drum plin de lumină!	Danut Gradinaru [07.May.09 00:01]
Felicitări premianților și nu în ultimul rând presei, a colaboratorilor și a tuturor celor care i-au susținut, i-au votat, au înțeles. Munca cere sacrificii, dedicație, dăruință iar când vine răsplătită devine succes ca o stea strălucitoare ce luminează drumul fiecăruia. Să vă bucurați sănătoși!
=  jos pălăria!	dan herciu [07.May.09 08:04]
felicitări tuturor ! mă bucur mult pentru câștigători! cu bine
=  adăugare	floarea dumitrache [07.May.09 12:01]
Mă număr printre premianți-Floarea Cărbune-premiul I la secțiunea:reportaj literar.Aici, pe "agonia" port numele de fată:Dumitrache. Mulțumesc!
=  felicitări	Călin Sămărghițan [07.May.09 12:06]
Doamna Floarea Cărbune/ Dumitrache, mă bucur că ne-ați atras atenția. Felicitări și la bune și frumoase citiri.
=  Carmen Veronica Steiciuc	floarea dumitrache [07.May.09 13:18]
Competentă și energică, a știut să ne ofere nouă, participanților, un confort spiritual și nu numai, și cred că tocmai am ocazia pentru a-i mulțumi pentru maniera în care ne-a "păstorit" pe întreg parcursul acestui evenimet atât de special. Mulțumesc,Carmen Veronica Steiciuc! Floarea Cărbune/dumitrache
=  despre festival	paparuz adrian [07.May.09 20:32]
as vrea sa adaug daca imi este permis ca acest festival este printre putinele din tara care ofera sanse de promovare si celor trecuti de 35 de ani,si organizarea este exceptionala,in mare masura aceasta datorandu-se minunatei Carmen Veronica Steiciuc,directoarea festivalului,si o poeta fascinanta. Am fost pentru a doua oara consecutiv laureat la acest festival (in 2008 obtinand locul al II-lea la poezie)si m-am simtit si eu si fiul meu de doar 7 ani care m-a insotit si de data aceasta extraordinar... Multumim organizatorilor,multumim Suceava si tuturor prietenilor de acolo si din tara. la proza in acest an am participat cu "atalia" si cu fragmentul de roman "cum s-a nascut Dumnezeu" care a fost publicat si in "caite udestene" cartea laureatilor festivalului. Materialele respective sunt postate si pe acest site. va multumesc!
=  in afara de tacere	Diana Lorena Țugui [10.Dec.18 14:27]
A fost, intr-adevar, o experienta deosebita( am avut ocazia sa vad o serie de personalitati literare, sa aflu lucruri noi, sa vad Suceava si Udestiul-cam repede, ce-i drept). Paream eu cam dezorientata, acest fapt datorandu-se pe de o parte emotiilor, pe de alta parte faptului ca inca nu faceam asociatia nume-prezenta fizica-poezie in cazul autorilor. In ciuda vremii si a unor (aproape) imperceptibile incidente, atmosfera era puternic impregnta de ceva anume, ceva ce nu pot explica acum, ceva diferit de cotidianul de care ne ciocnim de obicei. sincer, Diana Tugui
=  Opera: Ce a fost ? Ce este? Ce va fi? This Is The Question	angela furtuna [08.May.09 09:04]
Pentru tineri și pentru orbi Encomiasmul nu ține loc de valoare estetică sau est-etică. Majoritatea cititorilor de astăzi habar nu au despre opera și viața lui Eusebiu Camilar, cum nici despre ce va să zică un canon literar în epocile totalitare. De citit cu adevărat au citit doar cinci sau șase exegeți, cel mult, și aceia mai întâi propagandistic idolatri ai unui curent realist de tristă faimă, iară nu slujitori ai artei majore. Mă întreb de ce Eusebiu Camilar este asociat proletcultismului, protocronismului radical incipient, realismului socialist radical. E cazul să fie lămurită această problemă și de către cei care fac cor în blind într-o cântare despre un autor la care se închină. Despre valoarea acestei opere în literele românești nu mărturisesc decât familiile partidului alocat acelei paradigme politice. Și politruce. Cârțile lui Eusebiu Camilar sunt în biblioteci. Multe articole critice și eseuri se află și pe internet, publicate în siteuri onorabile ca România Culturală și România Literară. Tinerii trebuie să parcurgă cu acribie sursele de informare pentru a se pronunța asupra celebrității și excelenței. Sau nu. Societatea Deschisă și Etica neuitării au propus dintotdeauna surse coerente pentru diagnosticarea și vindecarea instantanee de toate formele de pretenții baroce ale totalitarismului fascist ori comunist. Oricum, după cum observa și Gheorghe Grigurcu, poate cel mai mare critic român în viață, trăim vremuri ciudate în care lumea dezvoltă culturi ale personalități față de indivizi compromiși și literaroagonici, ca Adrian Păunescu, iară nu față personalități verticale și de înaltă cotă literară ca Paul Goma. Iar acestea sunt numai două din posibilele exemple. (vezi si http://agonia.ro/index.php/press/1835709/Etica_neuitarii_-_de_Monica_Lovinescu,_volum_ingrijit_de_Vladimir_Tismaneanu) Cordial, Angela Furtună Câteva lecturi bune de pregătire a studiului pe carte pot fi făcute aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Realism_socialist http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6786 http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=9417 http://209.85.129.132/search?q=cache:RAwytD8UhvEJ:www.romlit.ro/canonul_literar_proletcultist_ii+realismul+socialist+eusebiu+camilar&cd=4&hl=ro&ct=clnk&gl=ro http://209.85.129.132/search?q=cache:BTd7wi-RcE4J:www.romlit.ro/literatur_scris_la_comand+realismul+socialist+eusebiu+camilar&cd=5&hl=ro&ct=clnk&gl=ro http://contraexplozie.wordpress.com/un-congres-al-scriitorilor/ http://agonia.ro/index.php/press/1835709/Etica_neuitarii_-_de_Monica_Lovinescu,_volum_ingrijit_de_Vladimir_Tismaneanu http://www.nordlitera.ro/modules.php//modules.php?name=News&file=article&sid=1431 http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_consacrat=116 http://revistaramuri.ro/index.php?id=361&editie=19 Succes în pregătire și în cariera literară!
=  These are the questions (adică sunt mai multe întrebări)	Călin Sămărghițan [08.May.09 09:31]
Doamna Angela Furtună, precizarea dumneavoastră e binevenită, dar cred că nici organizatorii și nici participanții nu și-au propus judecarea persoanei celor doi autori ce se regăsesc în titulatura acestei manifestări. Iar judecarea operei acestora desigur că poate face obiectul a numeroase dezbateri, și, desigur nu numai a lor. Nu cred că n-ar mai trebui să ne numim un festival de literatură ”Mihail Sadoveanu” numai pentru că persoana acestuia a fost compromisă. Sau da? Atunci nici Paul Goma, să avem pardon!
=  .	alexandru moga [08.May.09 09:38]
angela are dreptate toti colaborationistii regimului comunist sunt patati moral si moralitatea e pe primul loc in educatia unui tanar ce-ar fi daca un festival de poezie s-ar numi adolf hitler? e acelasi lucru din punct de vedere principial mihail sadoveanu a participat la genocid ar trebui sters din memoria colectiva a natiei noastre
=  This Is The Question: Opera.	angela furtuna [08.May.09 09:39]
Nu sunt mai multe întrebări: doar una. Opera. Nu denaturați intervenția mea. Atenție, deci. Opera. Opera, așadar. Este sau nu este? (Dincolo de abdicări și contorsionisme politice). This Is The Question. Opera.
=  Opera	Călin Sămărghițan [08.May.09 09:46]
Am înțeles, deci întrebarea e una singură: Opera! Atunci să lăsăm operei ceea ce este a ei: frumoasa paletă de interpretare. Așadar înțeleg că domnia voastră contestați opera lui Eusebiu Camilar și a Magdei Isanos. Aceasta este o cu totul altă problemă, care nu trebuie evitată, desigur, dar locul ei este în cu totul altă parte
=  Dragă Alexandru Moga	angela furtuna [10.Dec.18 14:27]
Dragă Alexandru Moga, Îți înțeleg reacția, și se poate vedea că și alte culturi au astfel de probleme de igienă morală. Acestea țin de reconcilierile naționale ce au sau nu au loc după regimurile totalitare. Celine e un caz mai vechi. Despre Gunter Grass au apărut recent unele dezvăluiri. Despre Kundera. Și așa mai departe. Problema este că ele trebuie cunoscute, în numele dreptului la Adevăr și la Binele politic, care înseamnă în primul rând Adevăr. Iar numai după aceea publicul trebuie să judece. Așadar, invitația la lectură și cercetare este calea cea mai corectă de a înțelege ce s-a petrecut, cum a afectat totalitarismul viețile și conștiința unor scriitori și apoi cum le-a afectat opera. Fără Adevăr, murim din nou, "fără memorie, ne smintim", spunea și Vladimir Tismăneanu, recent. Nu trebuie să cădem în radicalizări, însă, căci radicalizându-ne, ne aflăm din nou în pericole ca acelea din anii 30 sau 50, adică fascistoide. Suntem datori să judecăm lucrurile cu iubire de adevăr și cu dorința de cunoaștere. Ținta oricărui bun cetățean al societății deschise trebuie să fie una democratică, adică de prevenire a logicilor ce au demonstrat și în trecut capacitatea de a produce Rău totalitar, prin propaganda, prin spălarea creierului, prin artă angajată.
=  Draga Calin Samarghitan	angela furtuna [08.May.09 09:53]
Draga Calin Samarghitan. Eu nu contest nimic. V-am supus atentiei un caz. Si atatia specialisti reputati citati de mine in bibliografia sugerata va propun la randul lor acelasi caz. A se evita denaturarile, in ceea ce priveste intentiile mele. Insa tinerii trebuie sa primeasca informatie si logici hermeneutice. Pentru a nu mai fi manipulati in directii periculoase ale istoriei, precum inaintasii lor. Un fascal bun are datoria sa le deschida ochii. Tinerii pot judeca singuri, daca au TOATE elementele necesare.
=  Am înțeles	Călin Sămărghițan [08.May.09 10:15]
Am înțeles, deci revenim de unde am plecat. Vom citi în continuare pe Eusebiu Camilar și pe Magda Isanos și vom lăsa pe seama criticilor ”site-urilor onorabile” să dezbată de ce sunt ei asimilați unui anumit curent sau nu. Bibliografia pe care ne-ați recomandat-o e generoasă și sper că va fi urmărită de cât mai mulți. Asta, deci, era până la urmă ideea și e binevenită. Până când cei care sunt interesați de ”cariera literară” vor scoate o altă carte de păreri, eu unul nu vreau să le stric bucuria celor care au participat la festival și au venit de acolo cu impresii frumoase.
=  Tuturor și Dianei Țugui, în special	Doru Emanuel Iconar [10.Dec.18 14:27]
Mulțumiri Liviu Mureșan, Dan Herciu, Dănuț Grădinaru, Alexandru Moga, tuturor celor care au lăsat aici felicitările lor participanților printre care mă număr. Cunoscuți sau nu, citiți sau nu de generația mea, în măsura în care cărțile lui Eusebiu Camilar și ale Magdei Isanos, nu se găsesc pe rafturile librăriilor, pentru noi, cei tineri, cei care am avut curajul de a participa, concursul a fost un prilej de ieșire în lume, de comparație între noi, cei care acum pășim pe acest drum plin de spini, a fost ocazia de a găsi colegi de vârsta noastră care să dea măsura harului care ne bântuie. Pentru această oportunitate, mulțumim organizatorilor. Ȋn aceasta atmosferă de împlinire pentru toți, mă așteptam ca relațiile între noi, laureații concursului, să fie mai cordiale. Excepții, două trei. Parcă am fi într-o sală de spectacol, cea a vieții și ne-am lupta pentru un scaun, când sala e plină de scaune, de toate formele, mărimile și gusturile. Păcat. Diana, permite-mi, te rog, să mă adresez astfel, nu ai părut deloc dezorientată, doar teribil de emoționată, cum de altfel am fost și eu, deși ar trebui să fiu obișnuit cu aceste evenimente. Abia în liniștea camerei mele, am derulat filmul întâmplărilor și am revăzut oameni, fapte, gesturi. Totuși, efortul gazdelor, al doamnei Carmen Steiciuc, de a ne face să ne simțim bine, trebuie evidențiat. Cu așa ospitalitate te întâlnești extrem de rar. O afirma cineva care a colindat țara, desi a fost cel mai tânăr dintre voi. M-ar interesa adresa ta de mail, pentru o discuție particulară. Nu se regăsește în profilul tău. Doru Emanuel
=  .	alexandru moga [08.May.09 22:04]
am vrut sa-mi spun si eu o parere sincera si onesta despre aceste frumoase poze puse in articol si m-am trezit cu comentariul in offtopic comentariul suna asa: "intr-adevar reusite fotografii felicitari pentru doru si imi place foarte mult si afisul festivalului este de bun gust cu cele doua chipuri incadrate intr-o rama de oglinda stil ludovic XIV presupun ca unul e al lui eusebiu si celalalt al sotiei un afis asa frumos si de calitate nu am mai vazut de mult felicitari doru! si multumim caline pentru eforul de a face cat mai vizibil acest festival de nivel national" fiecare cuvant din comentariu s-a referit la text nu a fost atacata nicio persoana am vrut sa-l felicit sincer pe dorulet pentru efortul depus iar cineva in mod abuziv mi-a trecut comentariul in offtopic as dori o lamurire care parte anume din comentariul meu nu se incadreaza in regulamentul site-ului? pentru ca daca nu puteti sa-mi raspundeti la intrebarea asta se cheama abuz eu sunt de buna credinta si am dreptul sa am opinii asa cum ma pricep eu si consider trecerea comentariului meu in offtopic o masura putin spus abuziva e o masura care incalca flagrant regulamentul multumesc
=  .	Alberto M. Popesco [08.May.09 22:29]
este interesant de evidențiat că pasiunea unora merge dincolo de paginile agoniei, dincolo de cârcoteala stupidă a indivizilor frustrați de pe aici de pe site care apar pe sub texte doar pentru a câștiga o audiență efemeră și o glorie de salon. se cunosc ei, îi găsim pe la offtopic felicitări, Doru și Emil, ați realizat ceva frumos, mi-aș fi dorit să fiu și eu acolo. foarte amical
=  Răspuns distinsului domn Alexandru Moga	Călin Sămărghițan [08.May.09 23:21]
Domnule Moga, vă mulțumim pentru intervenție. Vă vom da explicațiile de rigoare la care aveți tot dreptul. Motivele trecerii la off-topic: 1. contul dumneavoastră este o "clonă". Explicație: Clonele nu sunt acceptate pe site. Este o favoare că sunteți acceptat aici. Cu multă plăcere. 2. răspunsul contravine regulamentului: Regulament: 3.2 (capitol dedicat în totalitate comentariilor) Dacă se observă încălcări repetate ale regulilor de ortografie și punctuație comentariile vor fi refuzate. Explicație: comentariile dumneavostră nu respectă constant regulile de punctuație. 3. răspunsul contravine (din nou) regulamentului: Regulament: 3.6 Comentariile care sunt considerate "in afara subiectului" vor fi refuzate. Explicații: - subiectul este "comunicat de presă", nu-și propune nici dezbaterea fotografiilor, nici a ramei acestora, nici a afișului. - mulțumirile le-ați mai expus o dată sub același text, nu este nevoie să fiți redundant. - comentariul dumneavoastră (citez: "într-adevăr...") este un răspuns la un comentariu off-topic, deci nu-și are rostul la on-topic, căci debusolăm cititorii de bună credință. Lămurire suplimentară: După cum ați observat, regulamentul spune: "comentariile vor fi refuzate", ale dumneavoastră NU au fost refuzate, ci doar trecute la off-topic, deci v-am făcut din nou o favoare. Dacă doriți ca regulamentul să vă fie aplicat, comentariile vă pot fi, bineînțeles, refuzate. 4. Conform instrucțiunilor pentru editori: a. editorii urmăresc și promovează membrii care au o "activitate corectă", considerând prin extensie că cei care au o activitate incorectă sau rău intenționată să nu fie promovați. b. editorii trebuie să le explice și să-i ajute pe membrii care au nevoie de îndrumare. 5. Pentru a vă ajuta și mai mult, vă reamintim "De ce agonia?" Ei bine: "Poți participa la o varietate infinită de jocuri ale minții care te vor conduce către o victorie personală".
=  Sub flamura partidului, lasati copiii sa vina la el...	angela furtuna [10.Dec.18 14:27]
Presa vremii e plină de lozincile mobilizatoare care îndemnau oamenii într-o singură direcție. Răsfoim la întâmplare: “Cifrele planului gâlgâie...” “Iubiți tovarăși, mă aflu la Sinaia, în casa de creație a scriitorilor. (...) Am în față Planul Economic al Republicii Populare Române și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem de îndeplinit, noi, mânuitorii condeiului, pentru a da celor ce muncesc în uzine și pe ogoare o artă înălțătoare ca o fluturare de steaguri. (...) Cifrele Planului gâlgâie de puterea muncii, în ele uruie motoarele, sclipesc plugurile tăind brazdele, zâmbesc obrajii copiilor plecați asupra cărții în niște școli luminoase.” (Eusebiu Camilar, Scînteia, ianuarie 1949) De remarcat ce lume frumoasă, roză, servită benevol de scriitorii osanaliști! Ce valori bune, bune precum mesajele subliminale actuale din dictatura media, transmit aceștia generațiilor de ieri și de astăzi! Cât de frumoasă era, desigur, în felul ei anhililant, Cântarea României, trasă de servilii politruci! Ah, clișeele propagandistice ale proletcultismului de altădată, cele atât de regretate de sugativele partidului unic și de aplaudacii de serviciu, cele reluate cu bucurie de minerii aduși în mineriadele din 90! Noi muncim, nu gândim. Câtă profunzime! Ele urcă din parfumul romantic muncitoresc emanat altădată de unii scriitori renumiți (deși repede uitați după 89, ca orice balast)- preluat astăzi de festivaluri literare provinciale și anoste și transmise copiilor de azi sub formă de produse mentale anticoncepționale. Perle din din galeria literaturii proletcultiste a anilor ‘50 ies cu duiumul la iveală, iar viziunea lor e uluitoare. Tinerii cool chiar duc lipsă la ora actuală de astfel de modele. "Aceastã literaturã, redusã la propaganda de partid, își fãcuse un stindard din a înfãțișa pe muncitor, ca pe un ins vânjos, butucãnos în exprimare, redus intelectual, dar sincer în credința lui comunistã. Dramaturgia lui Mihail Davidoglu, proza lui Eusebiu Camilar, poezia lui Dan Deșliu, acreditaserã, alãturi de miile de reportaje propagandistice, imaginea muncitorului troglodit, folosit ca element de presiune împotriva a ceea ce, în epocã, se numea “șovãiala intelectualilor”, intelectualilor care tãiau firul în patru (helas, in anii 90 si intelectualii români, golanii de la Universitate, o făceau, și tocmai de aceea minerii au sosit cu mic cu mare să+l ajute pe Ilici la curățenia generală! n.n.), în timp ce omul simplu, o spune p-aia dreaptã ! Și, brusc, în memorie ne revenea lozinca îndelung scandatã, la mitingul FSN, de vajnicii susținãtori de la IMGB ori FAUR : “NOI MUNCIM !, NU GANDIM !” Câtă încântare revoluționară și revolută! Pentru afișul viitor ar fi utilă poate capodopera secerei și ciocanului, cea vizuală, atașată clișeelor mentale din îndemnurile "La luptă, tovarăși1" sau "Depășiți planul, dragi tovarăși!, țara are nevoie de brațe vânjoase!", cu care, plin de entuziasm, marele scriitor Eusebiu Camilar își îndemna boborul de la tribuna organului Scânteia. Multe din logo-urile de altădată, la care și scriitorul omagiat aici se pricepea bine, ar fi bune în noile campanii electorale, care să țintească împotriva "capitalismului retrograd". Doar câteva: "Lazăr de la Rusca", "Mierla lui Ilie Pintilie", "Broz Tito, călăul", "Sirena lui Roaită", "Tătuca Stalin", "Cîntec de dragoste pentru tovarășul Gheorghiu-Dej", "Balada tovarășului care a căzut răspîndind Scînteia în ilegalitate", "Silverster Andrei salvează abatajul"... Aplauzele scriitorului mergeau înspre colegii de echipă: PARTIDULUI, de A. Toma Când stăvili până 'n cer ne cresc în cale, Noi, comuniștii, nu cunoaștem jale. Proptim largi umeri, toți — rostim « PARTID » Cad munți de fier, căi dalbe se deschid. Nu-i iarba fiarelor, nici vrăji nu sunt: Partid, tu mânui legi de neînfrânt. Lozinci din Marx și Lenin și Stalin Se împlinesc cu forță de destin. Partid, tu pentru noi prin noi învingi, Sub orice pas un iad străvechi tu stingi Și 'n orice seceră, orice ciocan, Un cuget pui cu-avânt de năzdrăvan. Și'n orice braț treci vlaga tuturor Din sterpe stânci să smulgă plin izvor, Și an cu an izbânzi cât veacul seceri — Intrecătorule mai sus de orice 'ntreceri! Azi, când ne crești a fi atotstăpâni, Bem crezul tău ca flăcări în plămâni — Turnând nădejde, dragoste, mândrie In munca desrobită pe vecie. Conducătorule'nțelept, condu-ne! Noi zi cu zi trăim câte-o minune. Vijelios noi te urmăm și cu uimire Spre noua și frățeasca rânduire. Dar vai și-amar de dușmanul de clasă Pândind s'aprindă noua noastră casă. Cu el nu-i trai nici pace. — Facă loc! Partid, înalță-ți paloșul de foc! Căci omul nou nu-i dornic doar de spor: I-ai prins aripi și-i sufli vânt de sbor, Și-și cere liber largul pământesc Căci aripile-i cresc — și cresc — și cresc! sau Balada tovarășului care a căzut răspîndind Scînteia în ilegalitate (fragment) de Victor Tulbure Noaptea cât un veac miezul și-l despică. Om cu strai sărac, om fără de frică, mâna ce'mpărțea slovele « Scânteii» în cătușă grea au sdrobit-o răii. Pașii ce suiau către pisc și lupte, lanțuri grele au și au glezne rupte. Fruntea a rămas dârză și cumplită. Geme, în obraz, viața, pălmuită. Noapte, unde-l duci, între santinele ? Nori de plumb și tuci, zornăie oțele. — Spune! Ți-om da aur, vite și pătule. Pruncii o să-ți aibă blidele sătule. Spune! Vei fi liber și-ai să-ți vezi nevasta. Vei trăi'n mătăsuri, vei uita năpasta. Ce-i mai bine: liber sau, în negre zori, ciuruit de gloanțe, croncănit de ciori ? Din adâncuri, smulse vorbe glasul prinde: — Libertatea nu se cumpără și vinde. Ni-i partidul viața. Drumul ni-i partidul. Vom răzbate ceața, vom străpunge zidul. Pot să mor. în urmă-mi brațe milioane flutură în soare seceri și ciocane. Omul ce cădea lângă nopți de sgură, semn de bici purta pe obraji și gură. Pumnii ce strângeau lutul ud de sânge, steag de foc strângeau și stropit de sânge. Piept străpuns de plumb prevestea cumplite flăcări peste culmi — mari și răsvrătite. Ochii de scântei, ce vedeau departe, printre vâlvătăi, dincolo de moarte? Ei vedeau venind oameni, flamuri, care — drum nou despicând Soarelui răsare. Ei vedeau aprins, proletar steag roșu fâifâind pe culmi, mai înalt, mai roșu. Ei vedeau, ca'n vis, cum, peste paragini, împliniri de vremi stau înscrise'n pagini. Și vedeau cum alte mâini cresc înmiite, împărțind «Scânteia» zile izbăvite; Cum, citind «Scânteia », se pornea norodul, zării socialiste să-i culeagă rodul . Iar în fruntea luptei, clasa muncitoare dârză'nalță flamuri roșii către soare. Totuși, pagini din astfel de autori - obligatorii în școlile din epocă, la fel cu unele semnate de Camilar - ne-au asasinat copilăria și mințile, iar acum - deși au murit mulți eroi la revoluția de acum douăzeci de ani în numele idealurilor anticomunsite - acelorași autori siniștri li se construiește un cult public cu osanale de către persoane ce par altminteri stimabile, dar care cheltuiesc pentru astfel de evenimente bugetul sărac al culturii românești, în timp ce autori de mare valoare și estetică și morală, dar provenind din zone încă repudiate de neobolșevismul atotstăpânitor sunt sistematic marginalizați și supuși unui genocid cultural actual fără precedent. Ei bine, acestea sunt probleme serioase. De neevitat, într-o analiză pertinentă și riguroasă, făcută în numele adevărului. Dar dacă se vor minimaliza mereu aceste probleme ce definesc grava criză morală a culturii românești, în timp ce complicități politice aberante mușamalizează adevăratele interese naționale de dragul obținerii unor foloase proprii și circumstanțiale, să nu ne mai mire faptul că lumea noastră devine din ce în ce mai absurdă, oamenii din ce în ce mai înnebuniți de lipsa reperelor valorice, iar tinerii tot mai detașați de absolut orice implicare în acest abator cotidian. Scriitorii de astăzi nu mai sunt o putere publică atunci când sunt liber profesioniști, dar scriitorii din vremea partidului unic și a spiritului totalitar erau o putere, dacă își puneau pana în slujba propagandei oficiale. Oricât de vremelnică le era gloria literară (un exemplu ar fi Platon Pardău, prozator care a scris literatură de curte în cantități industriale și a trăit regește de pe urma ei, deși după decesul său nu a mai rămas nicio pagină valabilă din toate acele cărți), mulți nu au refuzat colaboraționismul. Nici Eusebiu Camilar. Pentru acest motiv el nu va fi niciodată legitimat moral, într-o adevărată societate însănătoșită, să devină emblemă de festival, să înzestreze conștiințe ale societății deschise și nici model pentru noile generații. Cum, însă, acest festival există totuși, el trebuie să poarte o bulină, eventual roșie (de la roșul de Kremlin, cel ce a distrus România). Nu e nimic rușinos, în fond. Ci un advertisment: voi, cei ce intrați, lăsați afară orice speranță.
=  .	alexandru moga [08.May.09 23:31]
contul meu nu este o clona este un pseudonim exista si editori care folosesc pseudonime si foarte multi membrii ai site-ului care fac asa si nu numele lor reale exista acest drept sa ai pseudonim deci consider ca primul punct este un proces de rea intentie in al doilea rand dumneavoastra nu imi faceti nicio favoare ca sunt acceptat aici si ca sa inchei nu iau lectii de ortografie de la editori care aproba texte care contin greseli elementare de gramatica daca ati fi fost un editor capabil sa corecteze un text jos palaria dar sant nu exista in limba romana iar comentariul meu este un comentariu la fel de onest ca si celelate comentarii care s-au facut pana acum cam asta am avut de punctat de acum incolo va scutesc de prezenta mea pe textele dumneavoastra chiar nu merita sa imi pierd timpul daca mi se face in mod gratuit un proces de intentie