| = parere | Doru Emanuel Iconar [08.May.09 15:31] |
| Primul m-a nedumerit, în nici un caz nu este haiku, al doilea da, o imagine foarte reușită, al treilea, dacă este lucrat poate deveni ceva bun. Acum e doar un tristih, nici măcar reușit. Doru Emanuel | |
| = răspuns | Bezem Ana- Maria [09.May.09 04:02] |
Doru Emanuel Iconar Mă bucură trecerea ta prin Deltă... așa te-am descoperit și citindu-te am avut parte de o după-amiază neașteptat de plăcută.În cazul tău, d.p.d.v. psihometric-vorbim de supradotare, iar literar- de un talent viu, real și din ce în ce mai rar! Un spirit adult retrăindu-și vârstele copilăriei... vei avea multe de povestit! Am să te citesc de-acum cu mare drag! În ceea ce mă privește: - primul minipoem l-am postat la haiku pentru că așa l-am trăit. O imagine deconcentrantă ce a reușit să facă liniște doar pentru o milisecundă între minte și suflet, suficient pentru a-mi oferi o amintire brută numai bună de șlefuit mult timp de acum înainte. Ce se află în spatele micului poem? Simplu: o limbă ascuțită de pământ fugită de la țărm ce nu mai aparține nici apei, nici pământului,suspendată-ntre două lumi- atât de perfect- încât am crezut că am zărit „insula din ziua de ieri”, astăzi pe la noi prin Deltă. 5-6 cățelandrii și vreo doi-trei pui ce fac înconjurul lumii lor într-un singur minut, mari campioni la salutul lătrat realizat în sincron cu datul nebun din coadă; o pisică mare-mare(galben-tărcată),ce pare a fi indiferentă, dar de fapt foarte atentă, spălându-și la nesfârșit blana, deja mult prea curată( formarea zen inițială, bate-o vina)! casa pescărească-naltă, cu piciorele bine-nfipte-n apă și-o față ușor mirată, dar primitoare și deschisă, caldă... pescarul, așezat pe prispă ne salută... nefiresc de normal. Lângă el, năvoadele uscate, plictisite- așteptă cuminți să reînceapă sezonul de pescuit... o alunecare pe apă, barca... și noi- spectatorii scenei de mai sus, descrisă (surprinsă)... într-o vedere trimisă din Deltă. - mă bucur că ți-a plăcut al doilea haiku - iar „nereușitul” poate o altă variantă: Apa tremurând toată de bătăia aripilor- un cormoran. ce zici? P.S. Mi-a plăcut atât de mult tot ce ai scris încât la ora două p.m încă mai citesc( mai am doar șase texte), dar am să-mi las unul și pentru mâine... când, micul meu ucenic de vrăjitor de doi ani și jumătate, mă va trezi nemilos de devreme, dar sunt fericită că pe măsură ce crește îl voi putea răsfăța cu poveștile tale... cu prietenie, Ana | |
| = Re: | Doru Emanuel Iconar [10.May.09 12:31] |
| Iertare, sunt în teze. Dar comentariul este poezie în sine, așa ca mi-am permis, cer iertare, să mă joc un pic. Chair la început alegiți ori „fugită de la țărm”, ori „suspendată-ntre două lumi”, amândouă la fel de sugestive. Sigur ce am facut aici în câteva cuvinte trebuie slefuit. o limbă ascuțită de pământ fugită de la țărm suspendată-ntre două lumi atât de perfect încât am crezut că am zărit „insula din ziua de ieri” 5-6 cățelandrii și vreo doi-trei pui mari campioni la salutul lătrat în sincron cu datul din coadă nebun fac înconjurul lumii doar într-un minut o pisică mare-mare (galben-tărcată) ce pare a fi indiferentă dar de fapt foarte atentă spălându-și la nesfârșit blana deja mult prea curată ( formarea zen inițială, bate-o vina)! primitoare și deschisă, caldă... cu piciorele bine-nfipte-n apă și-o față ușor mirată o casa pescărească-naltă nu mai aparține nici apei, nici pământului, așezat pe prispă ne salută... nefiresc de normal un pescar năvoadele plictisite așteptă cuminți să reînceapă sezonul de pescuit... o alunecare pe apă, barca... o imagine deconcentrantă ce a reușit să facă liniște pentru o milisecundă între minte și suflet, suficient pentru a-mi oferi o amintire brută numai bună de șlefuit mult timp de acum înainte dintr-o vedere (surprinsă) în... Doru Emanuel | |
| = Poveste din Deltă | Bezem Ana- Maria [11.May.09 01:53] |
Doru, Mă bucur că, deși ocupat cu „sezonul” tezelor, ți-ai mai găsit timp pentru joacă! Am să-ți consider- joaca- un dar și am să-l postez la personale. Egoismul, bate-l vina! Mi-ai făcut o surpriză plăcută. Mulțumesc! | |