| = se scrie in ropot simtirea | nica mădălina [23.May.06 17:15] |
| mi-am imaginat fluturii, am crezut, am auzit si surrond-ul ploii si mi-a placut ca "tine", asa nevazut si neprezent la tocator, a samburit inauntru. si caroseria, asa oxidata, inveleste, protejeaza, nu doar acopera...:) credinta prin cercetare si cunoasterea prin simtire? simtire a lui li cu obraji, dar si a lumii, cu bucati de carne si piele zabovindu-si gerunziile. si a diferitilor. ai tai. oricate penetrari in oricate nopti si oricate ploi si neatingeri pe margini, li este iarasi deschisa, ciresanda, cu un contur ca de matrioska. | |
| = li | stefan ciobanu [23.May.06 17:18] |
| citind prima strofa nu pot sa nu te intreb ai vazut'Culoarul mortii'? si apoi ... 'tu intri în miez te sâmburești tăcut și limpede fără să mă atingi pe margini' unde am stat putin ... putin mai mult in final draga li(pot sa iti spun asa?) 'caroseria oxidată pe care o ploaie crăcănată de nori aleargă stereo' parca am zambit putin imi era frig cred si mai degraba am tremurat... esti imprevizibila. numai bine | |
| = NU | Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55] |
| Doamne, am fluturi la cap, mi-au violat circumvolutiunile si acuma am mintea cracanata. Alinutzo, tu numesti ghiveciul asta penetrato-himenico-cracatic poezie? Cultul frumosului, nudul, grecii antici, epoca de aur a lui Pericle, cauta acolo informatiile necesare pentru a scapa de cosmarul asta menstrual antipoetic. Si am fost chiar bland...dar stiu ca te doare... | |
| = Fluturas poznas | Iluta Elena [24.May.06 09:10] |
| Fluturii tai m-au dus cu gandul la fluturii lui Emil Brumaru. Dar nu se aseamana. Al lui sunt cuminti. | |
| = intotdeauna m-am intrebat | Iulian Berindey [24.May.06 08:41] |
| ce si cum e cu frica patologica de fluturi a unor femei apoi, alina, asa vezi tu rezultatul agresiunii fluturilor, ca pe o alienare in sensul filmului acela (alien)? carevasazica nu e ghiveci. e doar confuzie provocata de spaima (la nivelul "actiunii") mie textul mi s-a parut destul de limpede | |
| = * | Marinescu Victor [24.May.06 09:09] |
| eu ti-as da o steluta, dar nu am. prietenesc, vi | |
| = Numai pe tine nu te văd | mariana fulger [24.May.06 09:16] |
| Să nu creezi și tu vreun Alexandru cel Mare sau mai mulți, să înceapă vreo luptă fratricidă pentru cucerirea teritoriului mereu râvnit de bărbați. Îmi place obsesivul numai pe tine nu te văd - mi se pare singurul șir de cuvinte care tinde spre puritate. Frumoasă toată poezia. O zi minunată. | |
| = Dar | Jianu Liviu-Florian [24.May.06 10:18] |
| Poezia ta mi-a placut atat de mult, incat simt nevoia sa iti fac, si eu, un dar, asa cum si tu ne-ai daruit simtirea ta. Ti-as aduce in dar un car cu stele, dar ele migreaza pe cer, deasupra puterii mele. Primeste darul meu, si daca el te va deranja, primeste si scuzele mele. Dau din ceea ce am la indemana. Si am atat de putine. Epistola 75 Catre Aburgios Scrisa in anul 371 Oricat de multe ar fi calitatile, care inalta caracterul Tau peste al altora, nici una dintre ele nu-I atat de deosebita ca iubirea pe care o ai fata de Patrie sau de locul unde te-ai nascut. Sa stii ca prin ea iti platesti datoria fata de cea care te-a facut sa fii atat de mare, incit faima Ta a ajuns sa fie cunoscuta de toata lumea. Dar Patria care te-a nascut si te-a crescut a ajuns azi intr-o stare atat de deplorabila, ca in vechile povestiri, incit nici unul dintre cei care au cunoscut-o alta data foarte bine si care ar veni acum in ea nu ar mai recunoaste-o, atat pe neasteptate s-a schimbat intr-o pustietate. Dintre slujbasii publici multi au fost indepartati inca de mai inainte, iar acum de curand aproape toti au fost dusi intr-un sat cu numele Podanda ( un fel de mama zmeului ). Despartiti intre ei prin aceasta transferare, cei ce au ramas pe loc au cazut intr-un fel de deznadejde extrema, intr-o descurajare atat de mare, incit de-acum orasul nu mai are decat citiva locuitori si tinutul intreg a devenit un fel de singuratate ingrozitoare. Spectacol lamentabil pentru prietenii nostril, dar care a adus multa bucurie si voie buna pentru dusmani, care de multa vreme unelteau la caderea noastra. Cine sa ne mai intinda acum o mana de ajutor? Cine sa mai verse, dar, vreo lacrima de durere, daca nu inima Ta blanda, Tu care impartasesti pana si suferintele unui oras strain, ca san u mai vorbim de ale celui in care te-ai nascut? Asadar, daca mai poti face ceva, arat-o acum pentru noi, in necazul care ne apasa! Ai doar de la Dumnezeu mare trecere in fata celor mari: nici-o clipa nu Te-a uitat, ci Ti-a dat multe dovezi de bunavointa. E nevoie doar sa te hotaresti sa pui la inima toata grija pentru noi si sa faci uz de toata autoritatea, pe care o ai, spre a veni in ajutorul concetatenilor Tai.” Sfantul Vasile cel Mare | |
| = Li... | Gelu Bogdan Marin [24.May.06 12:28] |
| Ultimele trei versuri pot lipsi fără probleme.În rest,e bine. | |
| = asa de frumos diferit | noemi kronstadt [24.May.06 13:43] |
| excelent, alina livia...un poem care-si arunca, naravas, parul pe spate, isi indreapta spinarea, isi strange pumnii si izbucneste intr-un zvacnet pe care doar cei curajosi si-l ingaduie | |
| + "se scrie fecioară simțirea" | Adina Batîr [24.May.06 13:58] |
| este foarte important ca un text sa reuseasca sa tina atent cititorul, iar poezia ta nu il pierde nicio clipa si tocmai salturile intre viziuni, in cazul de fata repetitia "numai pe tine nu te văd tocmai pe tine" ii dau masura regasirii dupa construirea unei trairi atasate direct pe trup ca o folie care se poate dezlipi oricand, caci tocmai in asta consta "arta" Li: in a crea un tangibil firesc - si aici nu mai zic nimic :) sensibilitatea aparte consta in desavarsirea unui mutualism - se da si se primeste, se simte si se rupe din acele amprente duse pana in interiorul palpabil. pentru ca Li are curaj sa inventeze nu doar cuvinte, ci si descarnari, cautari in spirala. (consider si eu ca puteau lipsi ultimele trei versuri) | |
| = Frenezie senzoriala | Adrian Suciu [24.May.06 14:16] |
| Alina, poemul tau mi-aduce un regret si-o-ntrebare: daca as putea sa fiu macar o zi femeie, as scrie altfel? E o frenezie senzoriala extrem de sugestiva in versurile tale. Aproape ca se transmite ca atare cititorului. | |
| = Fluturii sunt cetateni care respecta legile | Anghel Pop [24.May.06 14:56] |
| Adriane, dar poti fi femeie nu numai pentru o zi, ci pentru toata viata! Exista clinici unde ti se face schimbare de sex. Cred ca ai scrie poezii interesante cu noua experienta. "nu mai sunt virgină de azi noapte" :) He he. Chiar asa? Si dai vina pe bietii fluturi. Dar daca fluturii sunt un simbol pentru barbati? Flusturateci. "zdrelind pereții dilatând coridoarele / trezind nervurile" "apoi te umfli în mine/ până devin noul tău strat de piele" Asta e o definitie foarte exacta a violului. Poezia asta nu are nimic de a face cu fluturii, ci trebuie citita in registru anatomico-fiziologic. Acum cativa ani era la moda metafora violului de balene... | |
| = pe grătar sfârâie poezia | Alina Livia Lazăr [24.May.06 15:49] |
Mă uit cu un surâs la voi și mă minunez că sunteți așa de frumoși miercurea. Ba chiar și marțea, unii dintre voi. Și faptul că ați venit, atât de diferiți și de voi înșivă, mă bucură nespus, căci eu sunt focul de tabără și-n jurul meu se aud cântările voastre la chitară, la nai, la frunză, la ce o fi, precum se cântă în limba română. Pe grătar sfârâie poezia. Îl punem pe Vi să o mai întoarcă de pe o parte pe alta pentru rumenire uniformă. Asta pentru că Vi e cel mai mic. Și cel mai sincer. Asta nu se iartă. Acum, nu s-o supăra nimeni că îmi servesc mai întâi fetele cu bomboane. Asta ca să le rămână băiețandrilor mai multe. Mădănică, zici „li este iarasi deschisa, ciresanda, cu un contur ca de matrioska”. Nu merge altfel decât deschisă: în clipa în care am încercat să fentez poezia, adicătelea să pompez în cuvânt o stare intelectualizată, nu mi-o mers, iar cititorul s-a prins că vreau să îl duc de mustăți. Sâmburirea pe dinăuntru e o găselniță de-a mea pentru că înclin să cred că așa dospesc oamenii unul în celălalt, atunci când au pretenția să spună că iubesc. Cât despre „conturul” de mariskă, nu știu ce-ți veni, dar zău că merg la sală. Elena Iluță, spre deosebire de cei ai lui Brumaru sau ai lui Nabokov, fluturii mei sunt un soi de emoții care, pentru că nu pot fi traduse în limba română, de fapt, în nicio limbă, au primit blestemul efemeridei. Că, știi tu, minunea nu durează decât… (mulțumesc pentru prima ta trecere). Mariana Fulger, zici „Să nu creezi și tu vreun Alexandru cel Mare”. Fie vorba între noi, fetele, culmea e, Mariana, că fix un Alexandru o să creez. E nume ales votat bătut în cuie pentru fiul meu! Noemi, zici „intr-un zvacnet pe care doar cei curajosi si-l ingaduie”: se iau șuturi în fund pentru curaj și bocanci în gură pentru curajul deplin, ăla de face poduri între simțire și cuvânt. Dar văd că zici că merită. Mulțumesc, Noemi. Adina, „tangibil firesc” e cezura vieții mele, nu neapărat a poeziei mele. Cu toate astea, rezultanta uite, pare că e desprinsă din cine știe ce SF pentru unii cititori. De fapt, Li e atât de simplă încât mi-e teamă să las aici, scrisă, cheia poemului: cred că s-ar dezumfla multe spirite! Îmi place că ai văzut tangibilul firesc. Și că ai considerat că merită atențiunea ta! Mulțumesc. Pauză de văz. Am de dat răspunsuri și bomboane lor. Adică: Lui Ștefan: Nu, nu am văzut „Culoarul morții”. Sunt „afoană” la filme. Zici că-s imprevizibilă. Zic că da. Lui Caragea, zic Snowdown, zis King: Zici „Si am fost chiar bland...dar stiu ca te doare” Așa e, recunosc. Mă doare. Când văd atâta blândețe masculină, îmi amintesc de desenele alea animate cu taurul de coridă care mirosea margarete până i se lipeau petalele de nări. Nu se poate să nu știi. Cât despre Pericle… hmmm… nu e genul meu. De nuduri, nu mai zic. Dar zău că te înțeleg. Iulian Bei Rindelei Heihelei Uei-Mey, în acest poem nu este vorba de nicio agresiune. E, într-adevăr, o confuzie provocată de spaimă. Dar nu a mea. Mulțumesc. Vi, întoarce poemul și pe partea cealaltă. Vă reamintesc că Vi face grătarul. Liviu-Florian, tu ai un nume frumos și nu prea vii pe aici. Darul tău a ajuns cu bine și îți mulțumesc din toată inima mea mică pentru el. Îmi va folosi. Gelu Bogdan Marin: a zis și Adina asemenea, cum că ultimele trei versuri pot lipsi. De va fi vorba de vreun volum vreodată, o să includ și poema asta, dar fără ultimele trei versuri. Doar cu subtitlul : „pentru că Adina și Gelu au zis că merge și fără”. Te aștept cam întotdeauna. Pentru că ești onest cu poezia. Simt eu așa. Adrian Suciu zice „daca as putea sa fiu macar o zi femeie, as scrie altfel?”. Vreau doar să știi, Adrianule, că visul, țelul, aspirația, chinul, lupta, blestemul și dorința a mai mare a mea e să scriu ca un bărbat. Trage tu concluziile. Angle Pop zice: „Poezia asta nu are nimic de a face cu fluturii, ci trebuie citita in registru anatomico-fiziologic”. POEZIA, orice poezie, nu trebuie citită în registru anatomico-fiziologic. E ca și cum ar fi citită cu fundul, ca să nu zic mai de Ghencea. Poezia asta are de a face cu fluturii. Cu ceea ce pot simboliza ei pentru fiecare. M-am întins mai mult ca de obicei cu răspunsurile pentru că mi s-a părut tare frumos să vă văd pe toți în jurul focului. Vi, ai întors mă poezia aia pe toate părțile? E gata?! Mor de foame! | |
| = er | Alina Livia Lazăr [24.May.06 15:54] |
| ANGHEL POP, iartă-mă pentru tastă apăsată tremurat, deci emoționat, deci vibrândă cu fluturi, deci dusă de-acasă, deci frumoasă :) | |
| = codul gratarului intors | Marinescu Victor [25.May.06 07:19] |
| ma fac eu mare si chiar de nu voi fi stelutar, o sa am cerul la indemana. ti-am spus ca am intors gratarul si am gasit un cod? 101 11 1 pe spatele lui cresc culori cu aripi de fluturi penetreaza inrosite amintirile iubitelor pe care le intorc tacut si le arat cum cresc margini din palmele mele fumul asta nu e degeaba descarnat de ele am sa ma imbrac cu tine sa-ti samburesc in inima 101 11 1 si chiar ti-as fi dat o steluta de la gratar, vi | |
| = v-am spus că | Alina Livia Lazăr [25.May.06 07:43] |
Vi e frumos?! :) Mai sus se întâmplă și dovada. Voi păstra codul pentru chei la care nu știu să ajung. Mulțumesc! li | |