| = ... | ioan albu [26.Aug.06 22:46] |
| iată un poem de o expresivitate japoneză, un poem care nu poate fi îmbunătățit. atât în formă, cât și în conținut este aproape de perfecțiune. imaginea este atât de puternică, încât nici nu observăm că vrabia n-are îndeobște pliscul roșu. autorul nu-și proiectează sensibilitatea în natură, nu intropatizează. mai degrabă știe să găsescă, foarte calculat, perspectiva din care valoarea estetică și morală a acestui fragment de natură emerge singură. eugen gălățeanu are talent. | |
| + nimic presat | ioana barac grigore [26.Aug.06 22:46] |
| poemul este o alterare. determinatii perfecte individual-general, dar si temporale, intr-o japoneza cu pregnanta tenta moderna. o carcera dorita. iluzoriul in negativ al gratiilor coliviei lui prevert. imagistica-instantaneu. foarte buna poezia, eugen. | |
| + și steaua uitată | ioan albu [26.Aug.06 22:50] |
| steaua am uitat-o, în schimb nu știu cum naiba de mi-a apărut comentariul de 2 ori. chestiile astea mă enervează la culme. | |
| = ... | Costin Tănăsescu [27.Aug.06 10:04] |
| cred că asocierea dintre portofelul "defunct" și vrabia neajutorată face toți banii. imaginea este de carte poștală. :) mișto. la sfârșit mă cam lasă rece filosofia metaforelor. dar bun, n-am ce zice. | |
| = cat de previzibili sunteti, cititorilor de pe agonia! | ioana barac grigore [27.Aug.06 11:56] |
| pentru ca este un poem bun, recomandat cu doua stele, chiar voiam sa vad cati si cine a mai trecut pe aici si de ce. a trecut costin atras, fireste, de valoarea poemului, si cativa, destul de putini cititori... | |
| = parere | enache ionut laurentiu [27.Aug.06 12:05] |
| eu nu ma incadrez, eu citesc de pe poezie.ro. dar poezia chiar e buna, are un aer meditativ osciland intre filosofia existentei si un oarecare onirism:) si mergand pe platforma existentei, de apreciat paralela la portofel, putea fi orice, o batista, o cana, un topor, dar este un portofel. asta lasa loc interpretarii, de fapt poezia este un lego cu diferite forme finale, asta in functie de receptor. | |
| + Ioana, | carmen mihaela visalon [27.Aug.06 16:00] |
| Te rog sa-mi spui ce sa fac? Sa intru in categoria previzibililor si sa las si eu o stea, de dragul psycheei (?), sau sa ma duc se beau o bere rece, rece ca ghiata care imi urca pe sirea spinarii, ori de cate ori, ma uit in portofel si gasesc o pasare moarta? Acum revenind la text, evident ca orice artist care se respecta, poarta in buzunarul de la piept o pasare exotica, pe care ochii opiniei publice o vad trista si vrabie. Si tot evident este ca intre cioc si tastatura este limba pe care se moare sau se nemureste. Si mai este o evidenta, in afara de somn, si penel, iluzia unui cuib, pe care il vom numi trup. Pentru economia de cuvinte si multitudinea de sensuri, nu mai astept raspunsul tau. Las o stea. | |
| = carmen | ioana barac grigore [27.Aug.06 18:05] |
| iti multumesc. chiar merita poemul asta. ar trebui sa-i facem ceva PR lui bogdan, pentru ca peia vad ca e pe maini bune acum, asa ca-l putem lasa un timp in gratii. | |
| = cum??? | ioan peia [28.Aug.06 16:12] |
| și cum vine aia, steluțarilor: "Stă pe o memorie de-o aripă"?? sunteți în plin avânt programatic, văd. vă gâghilă plăcut la ureche orice distonanță!! | |
| = Peia iubitule | carmen mihaela visalon [27.Aug.06 19:05] |
| De elipsa ai auzit (?). | |
| = Hai la mare sa fugim! | Andu Moldovean [28.Aug.06 14:15] |
| Zau asa, Galateanu zis si Eugen (care tace tace si iar tace, probabil ca nu e pe faza dar mult o sa se mire el cand o reveni :-) a scos aici inca una din filozofiile lui scurte dar groase si iote! trei stelute si o polemica de ti-e mai mare dragul... Halal! Bobadil. P.S. Trebuie sa fiu de acord cu Ioan, n-am incotro, cum adica "sta pe o memorie de-o aripa?" - suna ca naiba, si credeti-ma ca stiu ce-i aia "memorie" (ca tot vad ca va obsedeaza pe toti IT-ul asta ca pe Iri minorele) cam la fel cum stie Ioana ce-i aia un scenariu. | |
| = * | Monica Manolachi [28.Aug.06 14:36] |
| Un portofel defunct crăpat adăpostește un pui de vrabie Ciocul roșu al posibilei păsări Desparte memoria unei aripi de iluzia unui cuib Sau poate altfel. :) Pluralul din titlu îmi spune că portofelul nu e la prima lui experiență devoratoare. | |