| + f. bun | ioana barac grigore [21.Sep.06 13:25] |
| ieri discutam cu cineva despre textualismul romanesc, despre formarea noului cititor, care nu-si mai poate permite naivitati in atacarea unui text literar, despre atitudinea fata de poezie, etc. aici, tu faci un experiment poetic care are in centru detextualizarea. este un experiment reusit, un joc bine structurat in care departajezi cu grija fibrele textului literar (intr-o stanie maniera simbolica surrealista). este un construct inteligent si cerebral, impanat de o ironie de o mare subtilitate. un ritual al dezmembrarii. nu este o "aplecare" asupra textului, dar o "calcare" in picioare a lui, complet sistematica. poate ar trebui chiar sa faci un eseu despre textualism pe care sa-l postezi pentru mai buna intelegere a fenomenului. am avea mai putini critici nervosi si patimasi. | |
| = ca de la ioana la ioana | Ioana Petcu [21.Sep.06 16:36] |
| adevarul este ca am scris acest text tot in urma unei discutii, despre textualism, cind am ajuns la concluzia ca procedeul acesta a ajuns la saturatie. consider ca se mai poate spune ceva, inca, in cazul lui si intr-adevar, ioana, ai simtit bine dorinta de a-l distruge. in fond, totusi cred ca e o destructurare care vine mult mai adinca - ajungind la autor/instanta narativa, pe care l-am lasat in "eul" lui, mai vag, desi as fi putut detalia statutul lui. ma bucur de mi-a reusit discursul | |
| + sor'me | alexandru cosmescu [21.Sep.06 21:28] |
| f misto txt asta... desi nu-mi prea place cand esti ironica:) dar nici nu mi-ar placea sa iei prea in serios lucrurile... mi-a amintit de vremea in care eram pasionat de budhismul tibetan si citeam enorm despre un ritual, chod pe numele lui, care anume in asta si consta - in oferirea corpului spre dezmembrare la tot felul de entitati imaginate... parca si cateva referinte la artaud... imi place cum curge prima parte, cu imagini din diferite registre... chestia asta de 'parinte batran' din mijloc, sacrificiul asumat, creatorul distrus de personajele lui... e si ea o imagine tare misto... combinatia asta de visceral si eteric imi place mult... si figura asta a katarinei, care poate fi orice pt tine, de la initiatoare la confidenta si, acum, distrugatoare... finalul mi se pare totusi un pic fortat si tezist... ultimul paragraf / strofa... in rest - foarte bine lucrat, un txt marca ioana, la care tin mult... | |
| = frumos | Adina Batîr [21.Sep.06 23:25] |
| am sentimentul unei eliminari, unei goliri iar aceasta actiune oarecum onirica e indusa de un factor exterior, pare cumva cumplit, nu stiu de ce, fiindca este tot atat de voit. poate inlocuirea lucrurilor. un fel de comfortably numb, dar si aceasta amortire, cu sens, poarta pe umeri ranile arhetipale. totul e ca o urmare a dansului abisal-ritualic. | |
| = lui alex, intre textualizare si textualism | Ioana Petcu [22.Sep.06 10:09] |
| frate'meu, n-am inteles bine chestia cu ironia. in fond cred ca toate textele astea cu personaje, dumnezei-personaje, apocalipse si lapte se incadreaza intr-o mare ironie (pesimista / sceptica, zi-i cum vrei) . sau intr-o mare confesiune sensibila despre ceea ce inseamna a scrie, in viziunea mea. asa, artaud, mi-e atit de adinc, incit uneori nu-mi dau seama cind e prezent in textele mele, si pe urma, tu stii, am obsesiile astea cu descolacirea carnii de pe oase, care pentru mine echivaleaza cu acel "teatru sarac"(grotowski) sau cu acel "teatru brutal"(brook), un fel de a fi, pina la urma. la final, ma mai gindesc, imi spuneam sa incerc sa fiu mai putin ascuns, mai putin ermetica si sa dau o cheiei precisa. si inainte de toate, multam pentru semnul cu lumina. | |
| = adinei | Ioana Petcu [22.Sep.06 10:16] |
| ai punctat bine centrele textului: ritual / anumale / oniric. ceea ce am incercat, a fost sa realizez o intorsatura in textualismul asta obosit, si sa vad, eu ce-as mai putea spune dincolo de ceilalti. nu stiu cit e de nou, ce-am scos din "putul gindirii", dar daca v-am intrigat putin, tot e o misiune pe jumatate implinita, sfert, poftim, sa nu-mi dezmint toposul mimarii modestiei. adina, draga, texturam texilofobiile (toate avind radacina "text") | |