Comentariile membrilor:

 =  nu
adrian jigăranu
[29.Oct.06 00:57]
in epoca globalizarii conceptul de "natiune" a devenit retrograd, inutil, irelevant.
mai crede cineva in "sufletul unei natiuni", "in sentimentul romanesc al fiintei"?
nu. internationalismul socialist si cooperarea liberala si-au facut bine treaba in a propune proiectul globalizarii.
astazi avem si mijloacele necesare.
long live world wide web :)

 =  domnule Felix!
PÃCALÃ VIOREL SILVIU
[29.Oct.06 14:01]
Am auzit despre Cărtărescu că suferă de internaționalism creștin și cu toate acestea este legănat în brațe de Humanitas@ company. Ce vreau să zic de fapt, că națiunea, naționalismul și chiar românismul sunt contribuția noastră chiar și la globalizare...și cred că înțeleg și ei asta...că eu nu mai înțeleg nimic după ce am citit interviul cu Patapievici...domnule Felix!

 =  un semn
Uln Aron Alex
[29.Oct.06 15:30]
Uzitand, pardoxul calinescian, de a rosti intr-un cuvant esenta unui text care nu-si defineste marginile nici uneletele devenind oarecum abulic... las citirorul sa inteleaga prioritatea istorica a poporului si mai tarziu devenirea natiunii din latinescul natio ori din rusescul
natiia... dar mai mult decat atat acesti termeni in timp au devenit doar unelete ce amplifica in fapt despicarea
omenirii in limbi spre a nu se intelege spre a se rupe definitiv prin neintelegere... de aici incepe tragedia ori
una dintre cele mai mari dureri (pedepse)... nu incerc mai mult decat sa ocolesc cu simplitatea cuvenita aceste concepte taioase care iata in timp capata sensul des_tramarii,des_membrarii... nicidecum nuanta calda a unificarii teritoriale de limba etc... etc

 =  semn II
Uln Aron Alex
[29.Oct.06 21:24]
Tin sa relev silogismele unui titlu necugetat... "printre ori intre"...este atat de evaziv acest titlu si atat de
neprofesional incat continutul pierde gustul realitatii... finalul este tris si antagonic se nega si se reneaga baltind in nuante infatile:
"Naționalitatea se declară sau nu, cetățeniile se cumulează, dar poporul rămâne același pe tot mapamondul. Ca și publicul, de altminteri..."... sa nu confundam poporul cu publicul care aplauda pe marginea unui text neargumentat
in care cuvantul nu se simte bine strunit este confuz si lipsit de profunzime... iar aceasta tema necesita in primul rand multa simtire si mai ales aprofundarea notiunii de iubire!
Uln

 =  rather
felix nicolau
[29.Oct.06 22:10]
silviu, eu sunt convins ca intelegi mai multe decat ne dai a intelege!
uln, erau acolo niste ironii pe care le-ai luat drept silogisme. te ajuta la ceva naivitatea asta culturala?

 =  re Silviu
Uln Aron Alex
[30.Oct.06 00:10]
Silviu, printre multele mele intalniri cu Plesu si Liiceanu,
in Bistrita... am gustat amaraciunea rateului filozofic Noichian... dovada este Plesu cre crede ca pe roman il apuca scizofrenia ajuns in Occident... este inadmisibil sa rostesti slogane de acest tip intr-o revista de tinuta si sa crezi ca poporul tau nu are calitatea de se adapta chiar mai mult decat onorabil in orice colt al pamantului....iar printre altele Etitura patronata de ei... incerca doar profitul... nici o unda de interes national... L-am intrebat pe Liiceanu de ce nu publica si autori tineri... raspunsul lui a fost evaziv si spalacit...searbad si pietros... mi-a raspuns ca nu a gasit
inca talente la nivelul si pretentia editurii... cu asemenea personalitati care au dominat cultura romaneasca
din perioada glorioasa si de aur si pana astazi nu pot decat sa spun ca verticalitatea ratiunii cugetului filosofiei romanesti sta in cumpana... tota admiratia pentru
un Cioran care este recunoscut printre cei mai mari filozofi existentialisti... n-am decat cuvinte de lauda...
insa printre si intre multe altele poprul nu incape decat intr-o limba demna fara nuante de persiflare!...Uln

 =  Erata
Uln Aron Alex
[30.Oct.06 00:12]
erata: Schizofrenia...(si multe altele) iarta-mi greselile de tastare... nervul si viteza, uneori ochiul care invata o alta limba!

 =  dureros, dar tandru, naționalitatea-i un concept ... metaforizabil
Adrian Firica
[31.Oct.06 20:26]
naționalitatea-i o chestie "de pricopseală". și, pentru că acum nu risc, spun că "naționalitate(a)" e un concept, ca oricare altul, împănat cu/de o servitute istorică: e un "concept teoretic burghez" și gata!
conceptul, termenul, nu-și găsește locul potrivit în căruța cu bagajele aferente colectivităților "aiurânde" prin spații geografice și istorice: gintă, trib, neam, popor decât dacă-și acceptă/primește proprietatea de a fi un "coviltir".
și, de ce nu ar fi un concept perfect valabil în era asta pre-globalizantă și consumtistă, federalist-federalizantă ca să spun așa? ce, metaforicul clachează în fața politicului? măi să fie!
m-a pus dracu' să scriu, la începutul tezei de admitere, la facultatea de filosofie, în '78, chestia asta cu: națiunea e un concept burghez. păi știi cât m-a coasta asta? am făcut contestație, fiindcă am primit nota PATRU. Vlăduțescu, delegat de facultate să asculte contestațiile, mi-a citit teza, s-a scărpinat în barbă și a spus că e cam de NOUÃ către ZECE și m-a sfătuit să nu mai scriu așa ceva într-o lucrare de admitere la facultate - Constituția de pe vremea aceea spunea ca sunt "exponentul unei societăți socialiste", că sunt de "naționalitate română" și că aparțin poporului.
nu mai spun ce mă consider acum, pe dinlăuntrul meu, ca să nu ajung să depun contestații iară.
...
incitant eseul tău, mai puțin sloganul. da-l iau ca atare, că e pentru public!

 =  de acord cu Jigăranu și Firică
Elena Malec
[10.Dec.18 14:27]
Se pare că tot filosofii știu răspunsul la chestiunea națională.Națiunea, naționalismul, limba națională, identitatea națională sunt concepte burgheze, la vremea lor chiar avansate față de conceptul antic și medieval de imperiu.In prezent fenomenul pe care il trăim în Europa cel puțin este de a integra națiunea uniunii (europene), de unitate în diversitate, de pluralism cultural, lingvistic, valoric, de credință fenomen mai vizibil în occident decît în est.Pe de-o parte avem fenomenul autonomiei regionale(vezi Spania, Italia cu problema Padaniei), pe de alta parte avem guvernul de la Bruxelles.Faptul că Marea Britanie, cu o lungă istorie de imperiu colonial(sechelă medieval-burgheză), de națiune izolată, aparte de Europa continentală se integreaza cu fiecare zi in Uniunea Europeană face dovada că noțiunea și conceptul de națiune e consumat istoric, nu corespunde evoluției societății finalului de mileniu 2.Tendința este spre integrare, spre pluralism, spre toleranță culturală, religioasă, etnică, lingvistică(vezi resuscitarea unor limbi uitate catalana, irlandeza, gallega, etc).Patrimoniu național nu va fi pierdut câta vreme este incorporat patrimoniului universal al umanității( vezi Unesco).
Nu avem de ce ne teme atâta timp cât există respectul pentru culturile mici((Catalonia are două limbi oficiale, spaniola și catalana).
Exista tendința de a merge mai departe. Valencia care face parte din țările catalane vrea independență lingvistică în sensul permiterii dialectului valencian ca limba oficiala a provinciei valenciene.
Si toate astea pe fondul integrarii europene.Țarile Europei de est, fost bastion al unui concept comunist de națiune, vor să intre în Uniunea Europeana. E un deziderat firesc, explicabil. Nimeni nu vrea să rămână un paria, în izolare politică, economică, socială.Tendința este de abolire a vechii accepțiuni a termenului de națiune, de marșul spre unitate în diversitate.

 =  firica si elena
felix nicolau
[31.Oct.06 22:47]
Adriean, eu am parasit facultatea de filosofie si trebuit sa returnez toate bursele pe 2 ani in urma unei certe cu vladutescu pe marginea categoriilor lui aristotel. dupa aia, peste vreo 5 ani, ne-am intalnit in calitate de colegi, cadavre universitare. hm, mi-am zis, si cand te gandesti ca puteam sa ajung si eu sa fiu tare si mare in partid, apoi sa scriu o apologie a icoanelor...tu ai fost mai norocos. merci de incitatie

elena, sansa acordata natiunilor mici este identica celei acordate pravaliilor de familie de catre supermarketuri. Marea Britanie ar vrea sa se integreze in europa pe cat as vrea eu sa platesc impozitele vecinilor de cartier. dar ma bucur ca traiesti euforia iluminista a pluriculturalismului, plurilingvismului,multiconsumismului. mega - ce n-as da si eu, un biet poliglot, sa mai pot iesi pe balcon sa strig:hai globalizare!

 =  Felix
Elena Malec
[31.Oct.06 22:58]
Eu am căzut la filosofie in '73 pentru ca mi+a dat in bilet statul socialist si profesorul care ma examina a vazut ca si tine ca sunt o urmasă a iluminismului. M-a intrebat daca nu am auzit de ministri care bagă mâna? M-am bucurat de esecul meu la filosofie, unde luasem scrisul, caci in doi ani facultatea s+a contopit cu istoria iar sociologia, psihologia, pedagogia au fost inchise(pentru renovare).Vreau sa cred in valori, și ceeace propune integrarea europeana e un set de valori ale afirmarii, ne propune un viitor. Char daca mentalitățile și practicile sociale și politice sunt adînc înradacinate, ele mor greu trebuie sa avem mereu speranta, increderea in forta umana ca agent înnoitor, de progres social.Deocamdata e greu sa si speram, mai ales noi românii, dar va veni vremea când Europa așa cum am cunoscut-o noi nu va mai exista decât în cărțile de istorie.Omenirea însă nu s-a oprit niciodată din mers.

 =  statul național versus societatea deschisă
Elena Malec
[01.Nov.06 04:37]
Băieți, am intrat la acest articol spre a aduce în discuție noțiunea de societate deschisă și m-am luat cu vorba.
În gândirea filosofică(H.Bergson, K.Popper ''The open society and its enemies)dar și în politologie, în științele sociale, în limbajul și proiectele unor instituții democratice mondiale a intrat de mai multă vreme noțiunea, conceptul de societate deschisă, open society, societa aperta, societe ouverte, sociedad abierta, etc.E cred răspunsul la întrebarea lui Felix:
''nu cumva suntem mult mai mult un popor decât o națiune? Apoi o alta: în epoca globalizării și a consumismului mai sunt întrunite condițiile de existență ale națiunii? ''
Firește, chiar dacă ne lipsesc ideologii, teoreticienii momentului, proiectele, inițiativele private, guvernamentale, internaționale de a crea mecanisme ale societății deschise nu întârzie să apară.Chiar și România participă în proiecte ale societății deschise. Ori ce este această societate deschisă? Societatea pluralistă, de integrare, de promovare a diversității cuturale, de anulare a barierelor de rasă, religie, sex, etnie, naționalism,etc.E un deziderat, un proiect, un efort, o investiție, dar nu o utopie. Putem crea o lume a dialogului democratic. Totul e să știm a concilia vederile opuse.

 =  elena
felix nicolau
[01.Nov.06 23:36]
sincer ma bucur ca ai interventii tot mai motivate. nu sunt atat de optimist ca tine in legatura cu acesti termeni pomposi, dar vezi, e si vina noastra, a romanilor, care, cum zicea Liiceanu (cu o expresie a lui Andre Glucksmann), suntem "incremeniti in proiect"

 =  Stiu, Felix
Elena Malec
[01.Nov.06 23:53]
răzbate din textele tale frustrarea, decepția, piederea speranței și vreau să te asigur că e pur oemenște să simți așa în lumea actuală, cum trăim o epocă de crză a culturii, criză a valorilor, a structurilor, sociale, politice, economice, morale. Vorbind de morală, iată îți reamitesc cele patru virtuți din morala creștină: credința, speranța, răbdarea și caritatea(iubirea creștină). Să putem stărui în aceste virtuți într-o vreme de haos al valorilor morale e cred secretul tăriei noastre, al înțelepciunii omului ajuns în pragul mileniului trei. Oare nu ne-a învățat nimic istoria umanității?Oare sunt în van filosofiile, religiile, arta, cultura de până la noi? Nu cred, nu vreau să mă las pradă desnădejdii. Ce a produs desnădejdea, disperarea, frustrarea, decepția în istoria valorilor spirituale? Lucruri străine umanismului și constructivismului, aberații culturale, fantome ale spiritului, forțe ale neantului, alienare, războaie un Holocaust, o Hiroshima. Să ne ferim de înfrangere ca de un diavol. Si înfrangerea nu e perceputa decat în spirit și de catre spirit. Valorile creștine pe care eu le vad dincolo de instituția bisericii sunt valorile noastre, un bun spiritual care ne îndrumă și lumineaza.Să le cultivăm, deci.

 =  in speranta ca nu am zis prea multe fara sa zic nimic
nica mădălina
[02.Nov.06 00:50]
ciudat este ca societatea deschisa, a multiplelor apartenente primare, are un fundament pana si la nivel juridic (constitutional), anume pluralismul ca o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. pluralism care garanteaza o auto-structurare a societatii in ansamblul sau, la orice nivel. in functie de posibilitatea individului de a se pozitiona liber in categorii asociative constitutite pe orice criteriu de genul celor mentionate de catre doamna malec.
dincolo de atare aspecte privind societatea civila (concept distinct de cel de popor si natiune), o constructie perpetua si voluntarist-politica a natiunii, in functie de existenta unui proiect comun si specific spatiului romanesc cred depinde nu doar de luciditatea cetateanului ca functie activa in constructia spatiului public (unde se creeaza puterea politica si binele comun), ci mai ales de capacitatea acestuia de a valoriza, de o asumare inclusiv si mai ales culturala a sentimentului de aparteneta la proiect.
personal consider ca natiunea ar trebui imaginata, chiar si sociologic (caci juridic, caracterul national al statului roman impune aceea ca el apartine cetatenilor sai, indiferent de diferentele de natura sociologica dintre acestia, statul putand fi astfel multicultural, multietnic, multirasial s.a.m.d., orice cetatean putand participa la crearea sa prin vot) de o maniera subiectiva, pornind de la individ si vointa acestuia de a trai intr-un anume fel in comun cu ceilalti. si nu in mod obiectiv, ca fiind determinata de elemente incontrolabile si imuabile, precum rasa, etnie, teritoriu,limba sau altele de aceesi natura.
o intelegere subiectiva permite includerea diversitatii prin libertate (vointa membrului natiunii coaguland-o ca intreg dinamic, capabil de ajustari perpetue) si nu o uniformizare, in numele unui determinism obiectiv, care sa duca la excluderi.
sa ne educam, deci, intru a putea, a fi constienti si a vrea inscrierea intr-un proiect social comun. care nu se poate naste decat de jos, de la nivel individual, ca o necesitate asumata.
chestiunea natiunii ramane una delicata, nu doar din punct de vedere sociologic (notiunea de natiune fiind una profund sociologica), ci mai ales din punct de vedere juridic (cata vreme juridicul e singurul care poate constrange in mod legitimat si cata vreme reguli juridice fac referire la conceptul de natiune, impunand astfel o anumita intelegere a ei, cum incercasem sa precizez mai sus). pe acest plan, studiile in Romania sunt incipiente si confuze. obisnuim inca sa citam autori consacrati care au scris despre natiune, popor, suveranitate, fara sa argumentam o viziune functionala, operationala, dar si substantiala proprie asupra natiunii in sistemul roman, desi statul roman se obliga prin constitutie sa fie unul national. sper sa nu mai asteptam mult "scoala dreptului" (printre altele) sa iasa din amorteala. daca natiunea e o mentalitate, un spirit, cat de viu trebuie pastrat? ganditul impreuna creeaza specificitatea grupului si il face, cred, sa nu ramana o simpla masa amorfa. in ce valori specifice credem, deci, pentru a ne putea constitui, in functie de ele, intr-un grup determinat calitativ si in care includerae sa se faca de o maniera voluntarista?

 =  well, madalina
felix nicolau
[03.Nov.06 22:22]
comm-ul tau e serios rau de tot. articolul meu nu-si propunea tinte atat de mari, decat slefuirea sarcasmului. deci e bine cand, iata, se poate jongla cu vocabule




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !