+ . | Ioana Barac Grigore [29.Oct.06 11:25] |
acest poem pe muchie de cutit, putea iesi foarte prost sau foarte bun. ai riscat si a iesit cum trebuie. o redefinire a sentimentului prin redefinirea conceptului. poem uscat cu o balta de sange imprejur. ...dar si despre tacere se poate vorbi. textul apatiei, paradoxala lui miscare articulata, subversiva, incremenita. foarte bun. felicitari! | |
= de la prima intrebare pan' la ultimul raspuns; doua pietre construindu-se... | cornel stefan ghica [29.Oct.06 12:01] |
a scrie raspunsul si a rostii o intrebare. sa coexiste cuvintele care se duc si literele care se-ntorc neauzite. doar glasuite odat'. intrebarea e un fenomen si o restrangere. fara raspuns ea nu are o forma... nici macar n-are sansa sa fie un continut. este o liniste sacaitoare, care nu te lasa. uneori sunt stigmatizat in raspuns. viata e un raspuns dat lu' Dumnezeu-intrebare... doar el mai stie sa rosteasca destine. "mai degraba sa-mi scot ochii", sa-i pun pe o noptiera prafuita si sa tac. sa am nevoie doar de apa si litere, lut si exclamatie. "sa traiesc apatic / la nesfarsit / prima bataie de inima". frumos cu respect, blueboy | |
= Înclin să spun ... | PÃCALÃ VIOREL SILVIU [29.Oct.06 14:02] |
Filosofie la primele ore ale dimineții. Atâtea întrebări...atâtea răspunsuri...și mirabile semințe! Înclin să spun un text bun! | |
= ... | adrian jigăranu [29.Oct.06 13:42] |
ioana eu am crezut sincer ca e un text inchis, unul in care conceptul si carnea devin una, intr-un ego apatic, acum nepasator. nu neaparat echilibru, cat detasare. multumesc blueboy daca dumnezeu-raspuns nu exista, nu exista nici dumnezeu- intrebare. despre tacere mai bine pastram tacerea, pentru ca putem vedea in ea mai mult decat ceea ce este, pentru ca ne putem imagina in ea orice. si nu e decat simpla liniste. | |