= omulmasina & | zabet mihai [05.Dec.06 20:45] |
alicelavangarde sau asa ceva ce vad eu aici este glisarea mesajului tau poetic spre anii 20 puhai! misto inceput miroase a metropolis a organe de masini a city lights si asa mai departe | |
= organe de mașini | Alice Drogoreanu [05.Dec.06 21:04] |
Zabete Zabete nimic nu mai poa' să facă omu' ce nas ai!!! | |
= comentariu cu tente defavorabile | Traian Rotărescu [05.Dec.06 21:51] |
"sună a scenariu pervertit" Nu suna deloc a scenariu pervertit, la momentul respectiv controversa daca animalele sunt "doar niste automate fara suflet" procupa pe multe din spiritele luminate ale vremii, filozofi, Descartes, Beyle, Leibniz, teologi, universitari etc... Apoi introduci mecanicismul erei idustriale redat de binecunoscutele miscari ritmate produse de sistemul biela-manivela.E naturala asocierea cu locomotivele cu aburi care, evident "pufaie" se-ntelege de la sine..dar ce si-au gasit dumnealor sa pufaie?!?! Tocmai "bariere"...asadar acolo unde ar trebui sa se opreasca din miscarea care producea alternanta pufaiturilor.Scuzabil eete pt ca nu SUNT, pr-zis locomotive ci un "tu" nenumit..deci ai scapat ca prin urechile acului..so far. "telecomanda victoriana"- ce intelegi prin asta? "setarea" automata a firii umane constransa la o morala artificiala si pretioasa? Pt ca telecomanzile, in epoca victoriana n-au existat nciodata.( cele pe care le stim noi) "zbătându-se demențial" Aha..gotcha..te contrazici, intr-un mecanism care functioneaza ireprosabil, dupa un blue print infailibil, in care toate "rotitele", articulatiile, parghiile, resorturile sunt unite de (iarasi recurg la un termen oarecum filosofic) 'armonia prestabilita", haosul , subinteles de "zbaterea dementiala" n-are ce cauta, doar daca nu e vorba de un mecanism DEFECT.Altfel, nici macar nu poate fi numit, acel agregat de piesa stricate, "mecanism"-animal sau nu...Se desprinde concluzia ca "jocul tau preferat" e imprevizibilul. Finalul mi-a placut. | |
= imprevizibilul ,exact | Alice Drogoreanu [05.Dec.06 22:03] |
e pervertit, trust me finalul mi-a plăcut așa e | |
= alice, | ioan peia [05.Dec.06 23:21] |
am căutat citatul din subtitlu, al lui jupan la Mettrie și nu am dat de el! dar, după cum sună, nu pare a fi o reamarcă filozofică a materialistului franțuz. iată, însă, un citat, mai aproape de ideea poemei tale, care ar fi acesta: "...Nu există călăuze mai de nădejde decât simțurile mele. Oricâte lucruri rele s-ar spune despre ele, numai ele pot lumina rațiunea în căutarea adevărului. La ele trebuie să recurgem totdeauna dacă tindem în mod hotărât să cunoaștem adevărul." mai degrabă prima strofă pare a fi sistemul filozofic al lui la Mettrie, rezumat în versurile tale. în: "te aud ca-ntr-o ușă răsuflând bariere ", nu-mi plac ultimele două versuri. sunt nefirești. mai degrabă: "ar fi frumos să-ți ating trupul non teoretic mașina asta e guvernată în întregime de agenți fizici și chimici mecanismele mărunte lucesc zbătându-se demențial" ar face notă definitorie, după părerea mea. mai dau, de asemenea, de o stridență: "gemetelor jupuite de piesa rebelă" în rest, dinamica ta interioară răzbate cu vigoare din spatele cuvintelor. | |
= Ioane dragule | Alice Drogoreanu [05.Dec.06 23:35] |
1.în subtitlu sunt 2 chestii diferite jupanul și un vers dintr-o mell; e un slash între ele cum e și în text unul invizibil 2.stridența și nefirescul sunt deliberate fă tu o mașină să zvâcnească într-un spasm de iubire mai mult nu mai zic că nu obicinuiesc prinseși ideea zic eu | |