| + am să mă-ntorc bărbat! | Livia Ștefan [13.Dec.06 10:08] |
| așa cântă un cântec... m-a tulburat nespus această metamorfoză a mamei în fetiță, o găsesc aproape înfricoșătoare... "până într-un târziu când a reușit să scoată din trupul ei mărunt și obosit câteva cuvinte ce faci puiu mamii apoi a adormit cu capul pe brațele mele fetiță tristă cu ghetuțele si rochita murdare de stele venind din celălalt capăt al veșniciei în bagajul ei nicio păpușă " viziunea ta poetică merită o luminiță aprinsă, cât să vegheze somnul unui copil în preajma Crăciunului. nu pot explica mai mult, este ceva foarte subiectiv aici, sper ca editorii să închidă puțin ochii. mă înclin! te citesc.:) | |
| = minunat text | Adela Setti [13.Dec.06 10:27] |
| ne purtăm părinții în noi, până în punctul în care ei devin copiii noștri. Felicitări. Adela | |
| = parere | Andrei Gamarț [13.Dec.06 10:49] |
| ultimele 3 randuri strica tot, sunt din alta opera,eu le-as elimina | |
| = stele multe | Paul Gorban [13.Dec.06 11:43] |
| nu este adevarat... ultimele versuri salvează imaginea mamei... o metamorfoză reușită găsesc în ele... un poem de o intensitate speciala, în fond "cine o poate opri pe mama"... foaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaarte placut... ti+as da stele daca as putea, dar iata ce iti dau ************************************************* | |
| + câteva cuvinte [din trupul ei mărunt și obosit] | silvia caloianu [13.Dec.06 11:57] |
| sugestie de final: "fetiță tristă cu ghetuțele prăfuite si rochita decolorată venită dintr-un capăt sigur al veșniciei" vezi typo: "de dedică" oricum: chiar e un poem demn de atentie! nu am timp acum sa spun mai multe (poate revin), zic doar ca ai reusit sa exprimi o emotie coplesitoare, mesajul scenic fiind al unui film demn de toti laurii. da, si...multumesc pentru dedicatie!, mai cu seamă că am și un fiu, și chiar mă simt, uneori, mai copil decât el, mică-mică, uneori, bucurându-mă de sprijinul său... | |
| = raspunsuri | mircea lacatus [13.Dec.06 12:17] |
| livia nu stiu cine spunea ca nu vom putea fi niciodata destul de recunoscatori parintilor nostri multumesc pentru ca ma citesti si nu oricum :) adela uneori ma infiori atat de tanara si atat de intzeleapta :) multumesc andrei sa sti ca m-am gandit si la varianta aceea insa mi-am amintit cum mama in ultimele ei oere o striga pe mama ei... multumesc si apreciez ca ti-a placut poezia paul negresit intr-o zi ai sa potzi da stele dar pana atunci noi ne multumim sa treci si asa fara ele ca tot poet te numesti ai dreptate :) silvia desigur finalul propus de tine e si mai frumos dar nu-mi permit sä-l schimb ca pe urma m-ar acuza cineva ca n-am facut singur poezia si eu imi amintesc de intamplarea aceea ca de un film aproape ca nu cred ca a fost una reala si vezi tu n-am intrebat-o niciodata cum s-a intors acasa de aceea am scris acest poem sä-mi repar aceasta gresala sä-tzi traiasca fiul la multi ani si tu fericita pe langa el multzumesc mult | |
| + da | carmen mihaela visalon [13.Dec.06 13:41] |
| Stii Mircea, o mama este mama doar daca naste pui vii. Puii sunt vii doar daca sunt suficienti de puternici, acolo, in inima Baraganului, sa nu se fastaceasca in fata intrebarilor mitocanesti ale mitiocanilor si sa dea curs fericirii- intre iubire si datorie, alegand iubirea. Ma bucur ca ai intrat in gratiile editorilor, pentru ca altfel acest text ar fi putut ocoli rubrica recomndate si ar fi fost pacat. Contrapunctul dintre inceput si final este remarcabil. Ultimele 6 versuri sunt super, mai ales ca somnul mamei se petrece in biroul comadantului cu ochii albastrii. | |
| = carmen | mircea lacatus [13.Dec.06 14:20] |
| carmen im vine greu acum sa-tzi raspund cand exista intre noi aceste text am sentimentul ca s-a deschis o gura de canal urat mirositoare prin cuvintele acestui chizoid uneori mi-e mila de el si ma rog bunului dumnezeu sa nu mi-l abata vreodata in cale caci prin inima mea de poet curge un sange de cutitash si-a taiat singur craca sarmanul acum revin si-tzi multzumesc pentru cuvinte si rasplata de la tine am invatzat cum se culeg stelele :) | |
| = mircea, | Dana Banu [13.Dec.06 14:46] |
| este în poezia aceasta a ta lumina unui autentic redat cu o simplitate cutremurătoare Ps:nu înțeleg cum a putut fi validat comentariul domnului Miticov | |
| = dana | mircea lacatus [13.Dec.06 14:24] |
| dana editorii sunt si ei oameni astept sa sesizeze cineva pana la urmä merci | |
| = Poezie | Mihai Robea [13.Dec.06 14:36] |
| frumos ca un izvor găsindu-și drumul spre casă | |
| = calda, calda, calda | Roxana-Adina Stroilescu [13.Dec.06 15:23] |
| poema ta, m-a umplut cu cel mai sentiment de tandrete si duiosie, frumos, frumos creionat. O sa-i dau mamei mele sa citeasca si sa-i spun: uite mama asa-i ca si tu esti o fetita, ca ea? | |
| = Mircea | carmen mihaela visalon [13.Dec.06 15:53] |
| Vorbeste cu Dan Carlea sau cu dl. Peia. Te pot ajuta sa treci in off, comentariile anti poezie. Au prietenii care detin puterea de a apara poezia. | |
| = carmen | mircea lacatus [13.Dec.06 16:01] |
| s-a rezolvat comentariul acela a fost sters detot asa cum de altfel merita sper sa nu mai revina in veac pe paginea mea acel om | |
| = Felicitari! | Mina Loa [13.Dec.06 16:49] |
| Intr-adevar cutremurator poemul acesta. Nu cred ca voi mai citi nimic altceva azi. Vreau sa pastrez senzatia asta. ps: cele trei versuri din final, evident, sunt cele mai importante; mi-e greu sa inteleg cum si-ar dori cineva sa scoata de acolo... | |
| = creion chimic | katya kelaro [13.Dec.06 19:34] |
| are ceva din cinematografia lui tarcovski poemul tau, e o impresie, poate si din cauza cromaticii alb/negru; surprinsa fragilitatea vietii , ororile comunismului, brutele care au strivit sub talpă inocența femeilor, maturitatea prematură, subită, a copiilor...adevar si durere în poemul tau...nu stiu ce spun altii, si nici nu e important pentru mine , de gustibus non disputandum...dar consider ca esti un poet adevarat, cu un univers liric si stilistic bine definit, cu o marca proprie...chiar ai creat o lume, o lume cu valori, cu destine palpabile , nu papusi, nu fantasme, nu sochisme poetice ...frumos ...in tot naturalismul si realismul lui ...ca un jurnal al fericirii tale...poezia asta va sta in picioare si dupa ce moda actuala din poezia romanesca va trece, e de fapt o fresca, un decupaj din realitate, ca un document, e o apropiere pioasa fata de toti cei care au murit arsi de soarele revolutiei comuniste...glas al durerii...iar muzicalitatea lui intr-un fel ciudat imi aminteste de șostakovici ... | |
| = carmen | mircea lacatus [13.Dec.06 19:38] |
| s-a rezolvat dar nu in felul in care ai propus tu nu l-am rugat pe dan sa ma ajute si nici pe ioan peia care dupa cum sti nu ia nici o notitza despre mine nu intzeleg de crezi deodata ca am prieteni cu influentza am in continuare un nivel care nu-mi permite elementare lucruri sa afishez si eu fotografii asa cum multzi o fac desi nu stiu ce e aia etc bla bla fi te rog mai clara ca un cristal asa ne sta bine daca suntem prieteni | |
| = prietenilor | mircea lacatus [13.Dec.06 19:45] |
| mihai roxana mina loa tare ma bucur ca poezia mea a lasat in fiecare din voi asa niste urme care daca ma apuc sa le caut ma fac mai bun mai frumos frumusetzea din voi imparte frumusetze | |
| = katyusha | mircea lacatus [14.Dec.06 04:25] |
| interesant aceasta punere in paranteza a ta intre tarkowski si shostakowici pe primul il cunosc mai bine pentru ca vine oarecum din directzia mea aceea a artelor vizuale pe cel de-al doilea il cunosc mai putin nu-l caut insa il ascult cu placere de cate ori am ocazia (acum m-ai facut mai curios ) pe tarkowski insa l-am urmarit obsesiv pas cu pas de la filmul lui de debut (lucrarea de diploma) pana la moarte :) si daca aduci numele ecestor doi artisti in discutzie nu faci decat sä-mi cautzi in coarne(se spune ca sunt berbec ) sä-mi iau nasul la purtare dar stiu ca artistii autentici sunt generosi cu complimentele imi place teribil si mai ales sunt foarte placut surprins ca tu ai sesizat ca aceasta poveste s-a petrecut sub spectrul intunecat al comunismului in imperiul minciunii si al umilintzei loc in care multzi s-au simtzit teribil de bine si tot ei umbla acum cu portavoce sub manta si urla prin pietze si chiar pe site-uri literare dar asta e alta poveste mai treci katya ca esti o aparitzie rara ca o floare in deshert parerea mea :) | |
| = care e omul în stare s-o țină in loc | Carmen-Ina [16.Dec.06 20:18] |
| Nu am citit ce s-a scris inainte, poezia merita sa ma opresc chiar daca sunt sigura ca au spus si ceilalti ca e minunata. E tulburatoare iar finalul de exceptie. Am sa o pastrez... Sarbatori frumoase, sa fii gazda sanatoasa, sa ne primesti mereu cu asa caldura! | |
| = carmen-ina | mircea lacatus [17.Dec.06 02:45] |
| tare ma bucur sa te vad tot prin cele federatzii te gaseshti ? multzumesc de urare fata frumoasa si noi zicem la multzi ani si daca vinitzi fac focul si in camera de oaspetzi cä s-or cam räcit peretzii :) | |
| = Felicitari! | Mihaela Merchez [18.Dec.06 02:36] |
| ce tarziu descopar acest poem si cata nevoie aveam de el! felicitari! e minunat cum spui tu aici lucruri intamplate si mie, si ei si altora ca noi... asta inseamna poem bun, nu? sa fie rotund si iubit de cat mai multi :D | |
| = michaela | mircea lacatus [18.Dec.06 10:34] |
| asa se spune ca majoritatea decide daca o poezie place multor oameni inseamna ca are ceva o taina a ei :) merci | |
| = S-a spus deja cat e de frumoasa poezia! | Pandele Maricica [18.Dec.06 13:18] |
| S-au spus foarte multe despre poezie, nu mai am ce comenta despre ea, nu pot decat sa mai adaug : Felicitari! E un text cu multa sensibilitate. Sculptati la fel de bine in cuvant ca si in piatra. | |
| = maricica | mircea lacatus [18.Dec.06 18:52] |
| s-au spus unele despre poezia aceasta si sunt impresiomat da la inceput a fost cuvantul abia pe urma lutul... multzumesc | |
| = erata | mircea lacatus [18.Dec.06 18:53] |
| nu-mi gasesc ochelarii | |