| = dana, | ioan peia [09.Jan.07 22:11] |
| primul vers e un mare rateu. | |
| = ioane, | Dana Banu [09.Jan.07 22:14] |
| ai dreptate, l-am scos. | |
| = Relief selenar nou | Ioana Geacăr [09.Jan.07 23:12] |
| Dana, ai schimbat relieful lunii doar strâmbând câteva cuvinte în direcția pe care ai dorit-o. De câte ori o să mă uit în lună, o să te văd pe tine. | |
| = Ioana, Ioana | Dana Banu [09.Jan.07 23:26] |
| tocmai mă strâmbam la prima jumătate a strofei I când am primit comm-ul tău, cred că îmi iau mâna de pe tastatură în seara asta că altfel am să măcelăresc inutil și definitiv poezeaua:) ce să spun, Ioana, dacă textul ți s-a imprimat atât de bine e semn bun Ioana Matei, am citit versul tău din offtopic, salutări minimalisto și mulțumesc | |
| = Dana, | lavinia micula [10.Jan.07 01:08] |
| tocmai ma gandeam si eu la ceva asemanator. femeia mea nu tacea dintr-o luna rotunda. era de un pic mai departe. va trebui sa reformulez pentru ca se pare ca acest inconstient colectiv functioneaza mai bine decat ma asteptam. :) aici mi-a placut cel mai mult strofa a 2-a. thais | |
| = re | Dana Banu [10.Jan.07 08:34] |
| lavinia, până la urmă aceeași lună ne poartă pe toți, îți fac loc în ea lângă mine:), mulțumesc Ioana Matei, ți-am mulțumit ieri seară pentru primul comentariu din offtopic observ astăzi însă revenirile tale pe care nu le înțeleg...vreau să îți spun limpede și direct că astfel de intervenții nu sunt bine primite de mine, te rog pe viitor să nu te mai folosești de pagina mea pentru a transmite mesaje cititorilor mei...mulțumesc | |
| = rotund argintiu | Ioan-Mircea Popovici [10.Jan.07 13:57] |
| cercul tau, elian, e pretutindeni... luna-i pretextul rotundului argintiu, ca o insula intre si inspre, cu nostalgii de ierburi inalte... pe piatra aceea matematicarul a gasit punctul puntilor de factorizat distantele-n insule de poze vechi | |
| = Ioan Mircea, | Dana Banu [10.Jan.07 14:19] |
| matematicarului și vrăjitorului de cuvinte care ești tu aduc mulțumire prietenesc semn pentru onoarea pe care mi-o dăruiești citindu-mă | |
| = privit de pe lună pământul se vede altfel | Alin Pavel [10.Jan.07 16:30] |
| Contrastele și aparenta detașare au menirea de a-l duce pe cititor acolo unde vrea autoarea. Iubirea poate fi și colorată. Un text plăcut. | |
| = re | Dana Banu [10.Jan.07 21:05] |
| mulțumesc Alin Pavel, mă bucur că nu mi-ai cântat prohodul (încă)... | |
| + rotund | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| am remarcat intai inceputul si finalul, care impreuna formeaza un cerc frumos inchis. mi-am imaginat ca stai in luna aia asa cum o femeie sta intr-o incapere, la fereastra. lumina lunii tale insa e un pic mai galbena :) a doua strofa pare un pic personala, desi e super misto senzatia pe care o da ideea de o varsta jumate. mirosul impachetat langa acele lucrusoare personale exprima bineinteles apropierea, iubirea, lucrurile-mereu-ale-tale indiferent de. finalul e asa cum e, femeia din inceput isi rezeama coatele de pervaz aplecata un pic isi propteste capul in podul palmelor si ofteaza ( asa am vazut eu ). orvoar | |
| = re | Dana Banu [10.Jan.07 22:19] |
| iar m-ai surprins, Claudiule, știi, chiar mă gândeam acum, exact în momentul în care am primit semnul ăsta de la tine că mă paște o bătrânețe precară, asta uitându-mă peste textele mele de pe agonia...iau semnul tău ca pe o încurajare și îți mulțumesc pentru el salut | |
| = erată | Dana Banu [10.Jan.07 22:21] |
| bătrânețe prematură nu precară:)) | |
| = dar | Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25] |
| nu e o incurajare, e o realitate :) | |