| = dan | mircea lacatus [08.Feb.07 01:52] |
| foarte frumoasa metafora frigului elegant insa o folosesti de doua ori si-i diluezi forta las-o pe cea de la inceput parerea mea :) o poezie pe placul meu este aceasta cu respect emirul | |
| = țțțțț | Livia Ștefan [08.Feb.07 11:37] |
| părerea mea este că ceaiul din plante de plastic nu are ce să caute în poemul ăsta, este o imagine cel puțin dubioasă, ca să nu zic inutilă. adică mi-a lăsat gustul ăla de artifical băgat pe gât, când sunt atâtea modalități de exprimat, metaforic vorbind, artificialul. e în neconcordanță cu textul tocmai pentru evidența a ceva oricum evident. plus că se continuă pe aceeași linie a artificialului. și e cam redundant. ar mai trebui lucrat poemul. | |
| = re/vedere | dorin cozan [08.Feb.07 14:55] |
| mie mi-a placut - are ceva din candoarea clasica a poetului si din deschiderea sa catre lumea-iubita | |
| = triptic | dan mihuț [08.Feb.07 15:55] |
| emire, merci! las-o să se dilueze, că doar nu e singura care se diluează. dacă-ți place textul acesta e cazul să mă îngijorez? glumeam! livia, aș fi onorat să văd cum ai lucra tu textul acesta. ideea ta poate fi valabilă, dar redundanța e voită. poate prea evidentă, zici tu. mai gândesc. săru'mâna! frate loial loyola, deh, artificiosul din mine tremură de candoare, dar mai ales de frica rugului literaturii închistate, rețetiere, că tot zicea adrian suciu despre ea. de-aia mai sunt și candid, deh! pardon, plăcerea e a mea! mulțam frumos vouă! | |
| + prima nox, mortua est | Adela Setti [08.Feb.07 16:25] |
| Încep prin a critica: "ceai din plante de plastic" - poate ar merge mai bine, și mai muzical în context (mă refer la ritmul în care textul curge până aici) "ceai de plante în pahare de plastic". "din țigară se scurge o nuanță pală a tenului" - "din țigară se scurge nuanța pală a tenului" sau "o nuanță mai pală a tenului", din aceleați motive și pentru consecvența impresiei de verosimil. Textul tău rescrie atmosfera unui oraș lipsit de oameni, realcătuit dintr-o percepție subiectivă în care singurătatea ca senzație se suprapune/transferă universului prin care se mișcă eul poetic. Impresia cinematografică are halou suprarealist. Elementele se reconfigurează pe bucățele, în cadre fantomatice: străzile "se deschid ca o inflorescență carnivoră" [aici concretul "cărnii" este subminat de abstractul dinamic al "inflorescenței", "prin vitrinele de sub tălpi vine un frig de o eleganță nefirească" - aici contrariezi, cititorul se pregătește, logic, pentru aburi calzi, te joci cu orizontul lui de așteptare. Gestul executat ("mă prind de coaja copacilor") aduce în prim-plan apelul interiorității la real, concret (iarăși). Apoi intervine descinderea nedorită în subterană ("fața mea e mult sub pământ") iar aici se petrece confruntarea cu Celălalt, materializat (din nou, prin elemente evanescente) în iubită. Întreaga scenă e văzută de jos în sus, ca printr-un tavan de sticlă. Pe ansamblu, textul e bine construit, se structurează ca o poveste despre moartea-ca-apropiere. Începe de sus în jos, se continuă printr-o inversare de perspectivă și culminează cu situarea "la mijloc", fapt care mă face să suspectez o dedublare lucidă. Cred că sunt trei, aici: cel ce pornește în călătorie și așteaptă suspendat între cadre întâlnirea, cel ce descinde și rămâne dedesubt, contemplativ, și ea, întâlnita. Foarte posibil ca "ea" să fie avatarul unui fenomen, al extincției. Și acum că am încercat să mă plimb cu tine prin orașul artificial... sper că am reușit să îi și înțeleg mecanismul... și îți acord prima mea steluță. Dixit. Adela | |
| = erata | Adela Setti [08.Feb.07 16:26] |
| din aceleaȘi motive (tastatura...) | |
| = dan | mircea lacatus [08.Feb.07 17:45] |
| daca mi-ar fi placut numai mie era cazul sa te ingrijorezi dar asa uite mai place si altora si inca tinerilor de data asta ai reusit :) nu glumeam! | |
| = ... | dan mihuț [08.Feb.07 23:59] |
| adela, dar știu c-ai disecat-o. mă bucur că mai trăiește pacientul după disecția ta. impresionantă desfășurare. mă voi gândi la sugestii și mă simt onorat de faptul că mi-ai dat prima ta stea. mulțumesc frumos! emire, norocul meu. dacă nu venea adela chiar intram în panică. merci! | |