| = . | MA Ioan [06.Jun.07 22:38] |
| E posibil ca M. să cunoască la rândul lui "nevoia de poveste", și poate ar scrie ceva simetric cu această poveste, dar, puterea unui astfel de gest nu poate fi mânuită oricum, oricând și de oricine, din păcate. Remarc o bună cursivitate a ideilor și un sâmbure de adevăr, nu spun care. Plăcut. Noroc bun! Ioan | |
| = Luciditate | Mihai Chirilă [06.Jun.07 23:09] |
| sensibilitate și stil, asta am remarcat aici. Voi reveni cu interes. Mishu | |
| = raspunsuri | Nicoleta Tase [07.Jun.07 07:45] |
| Ioan, stiu eu daca nu cumva nevoia de poveste chiar e tipic feminina? Bine ca nu scrie ca, Doamne fereste, dupa chiar incep sa cred in povesti :) Multumesc de popas si de aprecieri. Mihai, multumesc, te mai astept. | |
| = unica poveste...... | cezara răducu [07.Jun.07 20:45] |
| ..de dragoste pe care ursitoarele ne-au pus-o în ulcior trebuie să o ,,scriem,, chiar și cu riscul de a părea infantilă.cine e capabil de o nesfîrșită iubire ??poate doar femeia... | |
| = unicitate | Nicoleta Tase [07.Jun.07 22:14] |
| Tot timpul avem senzatia ca e "unica", dar ma tem ca nu suntem decat unul ca alte mii de oameni care traiesc relativ aceleasi scenarii. Dar, sigur, pentru fiecare dintre noi povestea se scrie prin unicitatea ei pe care macar o construim, daca nu exista in realitate. Multumesc de popas, Cezara. | |
| = nevoia de abandon | Dănilă Florentina-Loredana [08.Jun.07 19:00] |
| "Nu suntem niciodată liberi. În alegeri cu atât mai puțin. În relații probabil deloc. Ne salvează însă infantilismul cu care ne încăpățânăm să ne mințim iar și iar... " Am citit cu mare plăcere textul tău, e scris cu realism, aproape cu un soi de cinism aș zice, dacă dincolo de el n-aș întrezări durerea prea puținelor clipe de fericire furate. Și chiar dacă povestea după care tânjim seamănă cu o telenovelă, textul tău este departe de a fi așa. O autoanaliză fină, minuțioasă, încheiată simplu cu o ridicare din umeri - asta e, oricât ai conștientiza realitatea, nu i te poți sustrage. Nu în astfel de cazuri. Felicitări! | |
| = raspuns | Nicoleta Tase [09.Jun.07 06:07] |
| Florinel, multumesc pentru aprecieri. Ai uneori cate o intuitie asa legata de ceea ce scriu care ma uimeste si pe mine. Imi amintesc si de un alt comentariu al tau la o poezie in care ai simtit acolo cum doare al naibii indiferenta. Si mi-am zis ca uite, daca transpare cat de putin acolo ceea ce ai remarcat tu, inseamna ca scrisul meu "si-a facut datoria" si a spus ce avea de spus. Cam asa simt si aici. Multumesc. | |