| + Erată / cu precizări suplimentare | SILVA [10.Dec.18 14:27] |
| * Azi dimineață, pe la prânz, când m-am deșteptat, în timp ce bâjbâiam cu mâna pe sub pat căutându-mi papucii, am descoperit paginile care lipseau la numărătoare din jurnal (n-am nici cea mai vagă idee despre cum au ajuns acolo...); lecturându-le, am constatat că, ceea ce inițial părea a fi expresia aceea neaoșă, reprezintă de fapt comandamentul de bază al unei noi mișcări religioase - prima schismă a MâiniCuismului (doctrina noii biserici sujerează considerarea unor cu totul altor repere existențiale; mă opresc aici deoarece risc să deviez - de cca. 21 de ori - de la subiect). Se pare că lipsa paginilor respective din jurnal, combinate cu sonoritatea neaoșă a expresiei la care se face referire, au condus la eroarea de interpretare, scuzabilă, a antelocutorului meu... ** ATENȚIONARE: Prin natura profesiei mele, pricepându-mă destul de bine la asemenea chestiuni, am observat că punând în practică ideea răposatului domn Boo, vă expuneți riscului de a fi acționat în justiție de Here(t)zii acestuia, pentru plagiat inconștient; riscul este dublu deoarece știm cu toții, inclusiv dumneavoatră, care este în prezent starea Palatului de Justiție (deja Sala Pașilor Pierduți a devenit improprie actului pășirii, fie ea și în poante...) De asemenea, parcurgând cu atenție P.V.-ul am constat faptul că acesta prezintă și o omisiune, în opinia mea, extrem de gravă, care poate aduce mari prejudicii existenței dumneavoastră viitoare în comun - și anume - în jumătatea infrioară a acestuia nu se face nici o referire la împărțirea pernelor între semnatari. Totuși, situația nu este chiar atât de disperată (ba dimpotrivă, aș putea spune) deoarece P.V.-ul nu este semnat de nici un martor. Mare noroc pe capul nostru starea de indisponibilitate în care se găsea, la momentul respectiv, onorabilul cetățean Kunta Kinte... Pentru repunerea situațiunii pe linia de plutire vă conseillez să uzați de „contractul de conviețuire” recunoscut și reglementat în toate statele U.E. (deși condițiile și modalitățile acestuia au fost inițial stabilite în scopul regularizării situației cuplurilor de homosexuali, prevederile sale și-au dovedit ulterior o mult mai largă aplicabilitate, fiind adoptat și de heterosexuali/e care au sesizat avantajul major al eludării, pe această cale, a imenselor cheltuieli inevitabile altfel, în cazul unui eventual divorț). p.s.: Îndrăznesc să sper că nu mă veți frustra de bucuria lăsării în sarcina mea a organizării casting-ului de... struțe. Nu de alta, dar am o vastă experiență în domeniu (depun, în anexă, copiile certificatelor de calificare; originalele nu le dau nici moartă din mână!) | |
| = Silva "La Șosea" | adrian_nairda [24.Mar.03 05:14] |
| Onorată Instanță, Doamna Președinte, (era inevitabil, trebuia să fie o femeie) Cunosc starea jalnică a clădirii tribunalului. Eu am cerut să-mi fie comutată pedeapsa de la o execuție spectaculoasă, la una umilitoare precum ar fi munca în folosul justiției. Dar nu mi-a dat nimeni atenție: numai domnișoara avocat s-a uitat în gura mea, ca la dentist. Pe de altă parte, nu am solicitat să fiu asistat, am acceptat însă consilierea dumneaei, pentru că nu am vrut să o întristez. Pe dumneavoastră vă rog să treceți cu vederea ce spun, pentru că nu am nici cea mai mică intenție să aduc ofensă instanței. Lumea e slobodă la gură și dă drumul la caii minții să bată câmpii. Vă rog să se consemneze. La urma urmelor mă mulțumesc cu pâine și apă, numai să nu fiu acuzat de poligamie coroborată cu homosexualitate, că nu există probe și nici martori. Sunt heterosexual, actualmente abstinent, pentru numele lui Dumnezeu. N-am luat nimic de la Boo. El ajunsese la un grad de eterizare, de mare sublimare, încât nu mai avea nimic palpabil. Am încercat să reconstitui ceva din trecutul său, dar și de data asta am dat de neant. Stau și mă întreb dacă o fi existat cu adevărat. Marea nu a adus nici cel mai mic indiciu. Numai Sadam, Bush și cu mine, dintre cei care l-am cunoscut, mai suntem vii. Însă cu ăstia doi nu se poate sta de vorbă despre Boo. Restul sunt legende. Nu e legendă faptul că iubesc pensionarele. Însă nu pot fi condamnat pentru asta. Până și vârsta pledează în favoarea mea. Nu sunt eu vinovat de faptul că obiceiurile lui Alecsandri au scandalizat opinia publică a vremii. Pe la începutul secolului 20, o prințesă româncă, avea să scandalizeze, la rândul său, opinia publică pentru că încăleca bărbătește pe cal, pentru că purta pantaloni și pentru că a mers "La Șosea" pe "biciclu". Orișicât, sistemul de valori și aprecieri s-a mai schimbat între timp. | |
| + Steluta pentru viciu | Vlad Ioan Mirescu [14.Feb.04 17:04] |
| Intelectualu dormea cu ochelarii pe varful nasului, si cu niste foi in mana. In mintea sa se loveau cap in cap madam Titileanu, (lasati-o in pace, e nevasta-mea), ateii si vecinele care fac arcurile de la pat sa scartaie. Asa ies genocidele. Si sa ne mai intrebam de ce vin cohorte de barbati in locurile unde apari tu. Vor sa inteleaga de unde visele erotice si razboinice ale nevestelor, amantelor, fecioarelor. Boo a fost gandit de o femeie, nemultumita de un barbat. Irak-ul este bombardat fiindca unei femeie un irakian i-a inselat increderea. samd Acest poem este un viciu de fond. Vineri poate il si ecranizam. Formal, evident. Bogdan Geana | |
| + elemente de ...calorifer | Mat [24.Mar.03 12:35] |
| eu cand eram mic lipeam pe usile vecinelor mirosinde a bucatarie romaneasca neaosa poze cu portavioane.nu stiu daca era si boo printre ele. nu stiu de ce le lipeam pozele alea.cred ca incercam sa le spun prin mesaje subliminale sa se mai scartie si ele. de curand, am facut impreuna cu pescarul si vakka o schisma a MainiCuismului. se numeste SuJism si este legat de ... SuJestivitate. acest poem este sujestiv nu pentru ca poate fi vizualizat ci pentru ca in adancul lui contine dovezi clare ca exista in fiecare loc/bloc/scara/etc. niste epave care viseaza ca intr-o buna zi vor adera la MainiCuism sau la SuJism... sujitorul de mainicu...cheia de gat! mat | |
| = Bogdan și Mat, toată tandrețea de pe lume | adrian_nairda [24.Mar.03 15:04] |
| Bogdan, Mat Eu unul mi-am început periplurile amoroase de la patru ani. Am plecat de acasă la Mariana, care era cam de vârsta mea și avea aragaz. Adolescența nu m-a lămurit cu mult mai mult, pentru că locuiam încă la casă cu curte. Iubitele mele aveau și ele așa ceva, iar mama Haritinei venea târziu acasă, pentru că era casieră la cinematograf. Pe tatăl ei nu l-am văzut în viața mea, ca și ea de altfel. Restul aventurilor le trec sub tăcere. Numai d'na Zoe C. reușea să mă aducă în stadiul de 13/14 - avea 120 de kg. și o viteză de reacție uluitoare. Era singura vecină căreia îi spărgeam gemurile după care urma o alergare prin intersecția în care ședeam. Era ca la un rodeo, sau ca la o vânătoare de rinoceri. Duduia pământul, iar hormonii de ambe sexe îmbibau aerul. D-l C. era un tip cumsecade, care ședea "pe" gard și râdea cu poftă. Am ajuns la bloc după armată. Șocul mirosului de rântaș și toată afecțiunea feminină conținută în aceast preparat mă anihilau. Parcă eram drogat. Când ședeau doamnele de vorbă la ușă, între ele, în "neglije", când se amesteca mirosul dulceag de rântaș cu scăpările de taine feminine observabile printre nasturii și crăpăturile capoatelor, ori mureai ori te duceai la baie - mă mutasem în alt oraș și încă nu avansasem la capitolul relațiilor și contactelor intime. Pe urmă am plecat iar. Am făcut o pasiune în tren, care a durat cam șase drumuri lunare, ea fiind studentă, eu nu. Ședea în gazdă. Când era la cursuri, gazda mă trata cu zmeurată, îmi aprindea focul în sobă ... - eveam sobă cu gaz - și stăteam îndelung de vorbă. Uneori mă întreba dacă ea are cursuri până seara. Pe urmă am stat eu în gazdă la o doamnă. O singură noapte. Era filatelistă. Mie îmi plăcea vinul roșu. Și ei i-a plăcut, a visat o colecție uluitoare, dar și-a căutat alt chiriaș. Pe urmă m-am însurat, pentru că eram student și nu voiam să risc. M-am însurat de mai multe ori, pentru că femeile au tot felul de mirosuri. Pe unele nu poți să le uiți, pentru că rămân undeva înfipte în subconștient. Tot așa spunea și Boo despre mirosul femeilor ... Acum, nu mai am nevoie de calorifer. Vecina mea de deasupra face cât o portavoce. Bate de departe orice zăngănit de pat. Nu mă deranjează, pentru că nu mă socotesc "ordine și liniște publică". Are talent. Începe pe la 8 și jumătate seara și termină pe la unu, unu și ceva. Când nu-i ies bine partiturile îmi dă de veste prin tavanul de la bucătărie - începe să-mi limpezească vasele sau să mă spele pe cap. Când e nemulțumită rău încalță o pereche de mitraliere în picioare, îmi scutură scrum de țigară în cap dacă mă duc în balcon, sau îmi scuipă coji de semințe. E brunetă, bine făcută, cam de 25-28 de ani, poartă ochelari și face față cu succes întregului Consiliu al Blocului. Sincer să fiu mi-e cam teamă de ea. De-aia m-am orientat către vecinele mele de bloc mai în vârstă. Ce să fac, om sunt și eu! Asta-mi spunea și Boo. Nu va trece mult până ce lucrurile vor lua turnura firească. Ultima mea prietenă, aceea care va fi, va purta cheia garsonierei noastre aninată cu un șnuruleț de gât, astfel încât să știe că atunci când se aude soneria, m-am întors acasă, pentru că mi-e dor de ea. Femeia asta nu merită decât tandrețe, toată tandrețe de pe lume. | |
| = depleostirea palmierelor | motzoaca [25.Mar.03 02:10] |
| Adrian, citind despre vicii formale m-am gandit la ciocolata, dar nu numai ca nu am gasit nici urma de ciocolata aici( mama m-a invatat ca ce e mai bun se mananca la urma),mai mult, m-a invaluit un clabuc de pene de strute de la blocul de garsonerii, astfel ca m-am hotarat sa dau foc la cele cinci jurnale care m-au calificat drept introvert numarul unu( ce-o mai fi si asta?)si sa ma apuc de unul nou- nout, cine stie poate am noroc si iese asa frumos ca al tau . | |
| = Motzoaco, faci figuri mortale | adrian_nairda [25.Mar.03 23:16] |
| Uf, Motzoaco ți-am zis să nu mai faci figura aia care mă lasă perplex: dai ce dai frumos din aripile tale de flutură, faci baleturi mortale sau suave, planezi ... și dintr-o dată îți lipești aripile și rămâi supendată. Nu cazi, nu mai faci "lupinguri", însă pe mine mă trec sudorile și îmi îngheață mintea. Păi e frumos? Mă omori. Mă degradezi. Mă pensionasem și eu ca: "general cu trei stele"; și mă văd obligat să o iau de la capăt, numai cu epoleți de catifele făcute din aripile tale. Să-mi faci tu una ca asta, se poate? | |