| = fara zgura | Mihai Leoveanu [03.Jun.03 02:37] |
| Diana, ia tu maturoiul sau costumul negru de cosar si indeparteaza zgura de pe idee.Atunci te voi recunoaste, atunci te voi comenta. Nu te speria, va ramane ceva! Acel ceva ma intereseaza! Hai, curaj! | |
| = Mihai Leoveanu | Diana Georgescu [03.Jun.03 02:47] |
| Zgura peste idee e pentru ca lumina sa nu iasa afara si sa ma orbeasca,zgura de pe idee trebuie sa inveleasca lucrurile prea adanci pe care ochii cei multi, pentru ca EL stie... Cu respect, Armonica | |
| = minunea impaturita din inimile noastre | Dan Mitrut [03.Jun.03 21:10] |
| nu stiu daca al meu va fi comentariul cel mai avizat, dar descopar un text de un deosebit rafinament, incepand de la constructie pana la evolutia ideilor. ideea de Tot, de reintoarcere la radacina inimii e evidenta. "Într-o zi alergam printre nori Și-am prins cu gândul Două secunde de ceară Din care mi-am topit... Lumina de la capătul patului." inceputa ca un joc, plonjarea in idee se debaraseaza de orice prejudecata a senzatiilor tabu. alergarea prin nori, prinderea secundelor de ceara, esenta a luminii de la capatul patului, toate acestea sunt imagini picturale de o factura aparte. e ca si cum in picturile lui Dali obiectul isi transcende forma, dincolo de tot ce poate fi imaginat si traieste independent de privitor. "Și te-am rugat să guști Din patima lacrimii mele picată sărat Printre pași rătăciți..." ideea de tablou cheama in continuare la contemplare. se desprinde un drum ascuns, pe care exprimarea la persoana I provoaca retrairea de catre cititor a tiparului de inima ce vibreaza printre randuri. caci ce altceva decat impaturire e timpul, o hartie pe care se scriu intamplarile intregii vieti, hartie atat de fina si atat de alba, asemenea timpului primordial. regenerarea prin iubire a Firii e un gest tainic. V. Lovinescu spunea ca luminile arhetipale au fost invelite in coji de zgura tocmai pentru ca fiinta sa poata regenera fara sa treaca de la stadiu de embrion la cel de inger. regasesc un discurs poetic care face buna casa cu hermeneutica, o calitate destul de rara pentru textele de pe site. te citesc in continuare, iar steaua ti-o acord personal. cu respect ;) Magul | |
| = ! | Patricia Lidia [26.Jun.03 19:11] |
| Citeam poezia Armonicai si ma minunam... Intrece orice asteptare... Parca e superioara tuturor celorlalte... | |
| = armonie | Geta Adam [12.Jul.03 02:32] |
| "Mi-am rupt de la gât înlănțuirea de ani" "Mângâiați de un mâine Indoit cu grija" "am prins cu gândul Două secunde de ceară" O poezie de o mare sensibilitate, imagini deosebit de sugestive si pline de...armonie:) Mai citesc, revin. | |
| = "Inima a învațat să bată" | Mihaela Maxim [03.Aug.04 14:16] |
| niciodată nu m-am gândit că inima trebuie să învețe să bată!... din ultima bancă sorb lecțiile secundei "topite" în lumină la căpătâiul gândului adormit... visează! | |