Comentariile membrilor:

 =  merge
Radu Herinean
[25.Mar.04 12:57]
am citit cu placere textul tau, chiar daca la sfarsit m-am intrebat "care-i faza?". astept texte noi, si am o rugaminte: incearca sa elimini toate "enter"-urile nedorite din text si sa lasi pagina sa se aranjeze singura.

 =  puterea românului
Grozav textul!
Mai mult nici nu se cade să zic, ai spus tu totul. Poate doar un lucru - Stii ce m-am gândit c-am putea să-i mai facem inamicului nr. 1 în timp ce-i spunem bancuri cu Bulă? Să-i dăm să mănânce mămăligă rece cu praz.

 =  O Bună Vestire
Ghinea Nouras Cristian
[25.Mar.04 16:12]
Radu, mi-ai făcut o mare bucurie pe ziua de azi. E Bunavestire, mi-ai dat și tu o veste bună. Cu un nod în gât, văd că am pășit în "Clubul 100" și la asta chiar nu mă așteptam. Sper să nu-mi pierd capul precum simpatica figurină Lego... mulțumiri pentru așa o poză nostimă! Mă întrebi "care-i faza"? Ei bine, articolul (ai dreptate, a-l numi "eseu" este impropriu), ar putea avea un Motto de genul "originali până la moarte" sau, poate, "să te ferească Dumnezeu să trăiești vremuri interesante", adică tocmai vremurile astea pe care le trăim din plin, obișnuiți a supraviețui cochetând cu moartea, chiar dându-i cu tifla. Dacă cele mai bogate țări conduc în top-ul sinuciderilor, la noi, în Oltenia, bătrânii își fac "pomană de voie" încă din timpul vieții. La Lugoj, două băbuțe s-au fotografiat una pe alta întinse pe masă, în haine negre, cu ochii închiși și lumânarea la căpătâi. Toată lumea a râs, dar eu cred că ele tocmai descoperiseră o "terapie" menită să le elibereze de frica morții. De la lucrurile astea am pornit, poate le-am exprimat cam "cețos", poate le voi relua într-o proză.
PS În altă ordine de idei, am intrat pe Agonia la sugestia prietenului Elvis Dobrescu. Site-ul este minunat, este un adevărat for de dezbatere civilizată, lipsită de patimile și prejudecățile "triburilor" literare ce se nasc în jurul a varii reviste, revistuțe și cenacluri. Felicitări!!

 =  sa vedem
Radu Herinean
[26.Mar.04 00:13]
Cristian, vei descoperi in curand si aici patimile de care vorbeai, insa cei care reusesc sa ramana obiectivi pot participa la polemicile care uneori devin chiar foarte agresive, dar in final vor putea ramane cu ceva bun din fiecare lucru.

spor la scris.

 =  Cristian... +
Virgil Titarenco
[26.Mar.04 00:32]
O.K. Felicitări pentru 100.
Acum despre text. Și eu am cam rămas cu întrebarea "Care-i faza?" Mai ales că finalul mi se pare puțin cam "din alt film". Cred că poate n-ar fi rău să mergi mai adinc în analiza substratului melodramatic al sinuciderii la români. Este susceptibilitate la spectacular? Este nevoia de semnificație a morții în mijlocul lipsei de semnificație e vieții (pur existențialsm)? Este o lipsă endemică de frică de Dumnezeu sau de moarte? Este vorba de un filon zamolxian?
Textul tău îmi pare mult un fel de relatare. Și așa și este. Un articol. Este însă și un subiect excelent de eseu.

 =  Pelerinaj la Zeul stressului
Ghinea Nouras Cristian
[26.Mar.04 13:37]
Radu, văd că se-ngroașă gluma. Simpaticul omuleț agonizează pe prima pagină, iar tu-mi urezi spor la scris, ceea ce, cred eu, s-ar traduce prin "am văzut destui alergători pe distanțe scurte, hai să vedem și proba de anduranță". Uite, chiar în această seară îmi voi lua desaga bolovani (sau cu nevroze, ticuri și rateuri, cum vrei să le spui), voi pleca în pelerinaj la Zeul stressului și al economiei de piață și-l voi ruga fierbinte să mă mai lase să respir, să-mi dea răgaz să mă retrag în cotlonul meu pentru a scrie din nou sau măcar pentru a fixa peretele alb, în căutarea ideilor. Lăsând gluma la o parte, încă o dată, sincere mulțumiri.

 =  KO din patru întrebări
Ghinea Nouras Cristian
[26.Mar.04 13:50]
Virgil, cele patru întrebări m-au pus serios pe gânduri, demonstrând, din partea ta, o lectură foarte atentă și avizată. În ce mă privește, păcătuiesc adesea lăsându-mi ideile pe jumătate în cap și jumătate pe hârtie, de unde și impresia justificată că lucrurile nu se leagă întotdeauna la modul cel mai firec. Așa cum spuneai și tu și Radu: "care-i faza?". O observație de care voi ține seama cu siguranță de acum înainte.

 =  Puțină autoironie nu strică
Ghinea Nouras Cristian
[26.Mar.04 13:58]
Loredana, ești prea îngăduitoare, ca de obicei. Și totuși, ideea asta este - puterea românului, specialist în supraviețuire. Este, în fond, înțelepciunea de a ne plia mereu, care trebuie tratată îngăduitor, adică puțină autoironie nu strică.

+ Sa moara si capra vecinului!
Sorin Olariu
[26.Mar.04 19:18]
Am citit cu placere articolul. De altfel nu este prima data cand citesc ceva semnat de tine. Pe vremuri obisnuiam sa te citesc mai des. Azi, o pot face doar prin intermediul site-ului de poezie dar e bine si asa.
Cred ca acest text merita sa fie citit de cat mai multi, asa ca iti acord o steluta.

SINUCIDEREA LA ROMANI

Romanul este smecher tare
Si stie sa-si aline chinul
De vreme ce la suparare,
L-ar sin...ucide pe vecinul.





Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !