| = am canadiană nouă | Paul Bogdan [30.Mar.04 08:16] |
| Nu știu de ce nu se înghesuie noua generație să comenteze articolul dumitale. Așa că am să mă înghesui eu că tot mi-am făcut obicei să stau dimineața la cafea înghesuit cu picioarele la gură pe scaun din cauza frigului ce vine pe geam necesar curățirii aerului pe care-l afum din greu. Mai comentez și pentru că-mi plac vancouverienii și canadienii în general. (mor de ciudă că DoDu a adoptat un fel de a scrie pe care-l adoptam și eu dar acum nu mai pot din cauză de "plagiat expresionist"). Mă uit la poza dumitale și te văd râzând către oameni ceea ce-i bine. Și tot din poză văd că nu suntem din aceeași generație deci mi-ar fi greu să mă disculp așa cum sunt: kichist, manelist, incult, prin urmare un om nou, produs al unui "fâs" roșiatec de un miliard cincisute de mii de decibeli. Ceea ce mă bucură în acest articol este că dumneata, în ciuda emigrării, ai păstrat totuși ceva neaoș, mândria de a fi unic, lucru întâlnit la noi românii indiferent de locul în care ne-am afla: Vancouver, Tailanda sau Piața Independenței în timpul unui miting de mii de alții ca noi, singulari. Trebuie să știi, de aici din interior, că românul nu și-a ales modelul american ca model de viață. Pendulează el între grațiile politico-economice ale SUA și Europa dar încă nu s-a hotărât unde să pășească. Nici n-ar avea cum să trăiască precum americanii, nici măcar precum canadienii. Românul este inventiv și se adaptează la ce are. Diversitatea tipologiei umane este diversă. Îl întâlnești pe stradă atât pe liceanul care flirtează cu ierburile la modă în state pe la anii șaizeci. cât și pe "birăul" modern, cu țoale Armani și limuzină de serviciu. Poți întâlni maneliști pe străzile Bucureștilor cât și pe cei ce se bucură de cenacluri litarare, operă și teatru. La țara nu prea s-a schimbat nimic de pe vremea curentelor sociale amintite de dumneata. Copiii merg la Căminul Cultural, veștile circulă din poartă în poartă mai repede decât conexiunea prin cablul optic și fântâna este tot în centrul urbei. ..aulio! Trebuie să plec la servici! Baftă! P.S. Nu ne cunoaștem de aceea trebuie să fac următoarea precizare: că mă alătur pozei dumitale spunându-ți că eu râd... with you, not at you. | |
| = o luptă | Dănilă Florentina-Loredana [30.Mar.04 09:29] |
| “Un pumn de stele sclipeste mai frumos decât unul de cocosei“. Si mie mi se pare, nu doar uneori, ci mai mereu. Am simtit dintotdeauna că nu apartin generatiei mele prin simtire, chiar si prin gusturi si as îndrăzni să afirm că asta nu tine doar de vârstă. De multe ori duc această luptă cu mine- cum să rămân cine sunt si totodată să fiu un “om nou“. Contine mult realism acest eseu si adevăruri destul de triste pentru noi, cei rămasi în derivă, obositi de-a ne regăsi printre atâtea “modele“ si de-a ne strădui să ne canalizăm copiii spre adevăratele valori. Greu, foarte greu, într-o astfel de lume “nouă“. | |
| = vancouvarenii | Nick Sava [30.Mar.04 10:15] |
| Pentru multi dintre cei carora le cad sub ochi textele mele (si au rabdare sa le duca pina la capat), daca sunt tineri si, mai ales, traiesc inca in tara, imaginile 'vazute' de mine par de cosmar. Unii le resping, altii zic ca sunt ingrosate. Altii refuza sa se recunoasca in "oamenii" mei "noi". Ma bucur daca este asa. Majoritatea celor ce emigreza sunt cit se poate de "real-isti", adica au o formatie profesioanala (si culturala) tehnica. Printre ei, posibilitatea de a intilni "oameni noi" este mult mai mare. Inca un aspect: ei sunt printre cei care au plecat de-acasa ca sa se "realizeze". Multi au stiut sa o faca si acasa, ei au venit sa aiba "mai mult"... Ei nu au timp de "cultura". Unii nu au avut niciodata timp. "Cultura" si-au format-o doar in masura in care aceasta ii ajuta sa de 'descurce'. Aici o mica paranteza: daca vrei sa il caracterizezi pe roman in "inicitatea lui", nu poti spune nimic mai mult despre el decit ca se "descurca"... Rezista. Supravietuieste. Se adapteaza. Dar exista acel ultim argument: numai aici incepi sa ai distanta, perspectiva necesara. Si uneori, gasesti si sinceritatea de a te privi in oglinda. Numai aici intelegi ca eticheta pe care ti-o pun ceilalti nu mai conteaza atit de mult. Well, asta dupa o vreme:-) Uneori doar la batrinete, alteori niciodata... De fapt, ceea ce vroiam sa spun este ca diversitatea romanilor in diaspora este mult mai redusa decit a celor din tara. Si ca termenul folosit de noi este "vancouvarenii"... | |
| = că bine zice... Escu | Alice A [30.Mar.04 11:51] |
| Așa este, în tânăra generație (din care și eu fac parte) primează kitschul și materialismul, e o degradare dureroasă a valorilor și toți asistăm la ea. Lipsește ambiția depășirii condiției, caracterul general e tot mai alterat. În condițiile astea, avem nevoie de un nou om nou, iar primul pas spre vindecare e recunoașterea. | |
| = pesimism | daniela micu [30.Mar.04 12:45] |
| Trist si adevarat ceea ce spui. De oriunde te-ai afla, roman fiind si pastrator al unor obiceiuri desuete, ceea ce vezi si simti in semenii tai te instraineaza. Ne-am facut-o cu mana noastra ca sa ne mai plangem acum ca suntem victime; din pacate lucrurile sunt clare, prea putin se mai poate schimba ceva, mai sunt voci, mai apar atitudini incomode care vor sa scuture opinia publica.Insa ele se sting luand si rumoarea pe care au produs-o.Uneori cred ca ar fi mai bine sa ne traim decadenta, din punct de vedere istoric, au mai patit-o si altii. Nu pledez pentru resemnare, e doar o stare a unui fapt. Romanul nu constientizeaza cine este si cine ii sunt stramosii. A fost dresat sa uite. Comunismului chestia asta i-a iesit cel mai bine.Lovitul in cap si stergerea de identitate. | |
| = vancouvăreanule! | Paul Bogdan [30.Mar.04 12:47] |
| Desigur că diversitatea este mai redusă că doar n-or fi doujdemilioane de români p-afară. Eu am stat cam puțin afară, doar vreo șase ani dar înțeleg ceea ce ai scris. Am comentat ca să-ți țin isonul și ca să aduc vizionări pe acest articol. | |
| = generatii | Cristiana Miu [30.Mar.04 18:48] |
| Ma simt parca acum si mai exclusa din toate generatiile posibile si imposibile. Din a mea nu am simtit niciodata ca sa putea face parte, izolata in parte de propriul meu orgoliu, adesea supradimensionat. Din a altora nu pot ca ma despart pe langa ani, indreptatitul lor orgoliu. Nick, am tras azi cu ochiul la generatia ta. Si, recunosc, imi place... | |
| = eu-ri | Nick Sava [30.Mar.04 22:58] |
| Diversitatea se datoreaza mai putin numarului (care, zic unii mai informati decit mine, ar fi cica spre 10 mil!), ci a sistemului de "recrutare" a imigrantilor. Ori "capsunari" (desi pe aici umbla zvonul ca unii dintre ei sunt licentiati...), ori, mai ales, 'tehno'-isti. Mai ajung pe aici unii umanisti doar prin relatii conjugale - sau de inima. Cum suntem noi, de exemplu, putinii ingineri care preferam unei beri si un meci de hokey o carte. Cristina, as vrea sa fie intreaga generatie a mea pe placul tau, dar stiu ca nu este asa. Generatia mea nu a fost mai buna decit cea de azi. Poate a fost mai putin cinica - poate de aceea a generat acel sentiment general de neincredere pe care romanul il are fata de semenul sau. Ne-am ascuns mai bine, cei din jurul meu nu au stiut cum sa ne ia... Acum oamenii "noi" isi vomita sentimentele - din nepasare, pentru a soca, poate in cautarea unor cai de succes rapid si facil... Stiu ca nimic nu e nou. Uneori ma gindesc la generatia pasoptista, sau a lui Eminescu. Citiva dintre ei nu au acceptat sa-si traiasca "decandenta", cum zici tu. Au refuzat sa traiasca intr-o tara a carui popor era numit (aproape 'oficial') "ciobanii din Carpati". Ceea ce suntem azi este o urmare fireasca a refuzului lor de a crede ca nu se mai poate face nimic. Sa stiti ca se poate schimba ceva. Tot ce se cere de la noi este sa schimbam o persoana, una singura: "eu" insumi. Ceea ce cititi in textele mele sunt aceste zvircoliri ale sufletului meu pe care il aduc la judecata si incerc sa-l schimb. Timpul imi va spune daca am reusit. Si o fac in fata voastra nu din exhibitionism, ci pentru a ma putea confrunta cu voi. Voi, citiorii, sunteti adevarata masura - cu aprobarile si cu injuraturile voastre. Daca in acest proces fac si alte "eu"-ri sensibile la a se analiza, bucuria nu este decit partea noastra:-) | |
| = Omul nou nu există | Eugen Galateanu [31.Mar.04 04:55] |
| Cred că e o mică "greșeală" aici...omul nou nu există! Cine a fost lichea, rămâne în continuare. Cine nu... oricât s-a străduit, fostul regim nu a reușit să ne modeleze- cine se crede "modelat" înseamnă că nu s-a opus îndeajuns...chiar dacă la noi rezistența la prostie nu a luat forme organizate ci a fost individuală, ea a existat totuși...și, din păcate, omul nou e re-adus de MTV și de Big Brother și de alte exemple de subcultură puse în marea chiftea și trase cu praștia spre băștinașii cu "peane în cur"... | |
| = mutație | Elia David [31.Mar.04 01:10] |
| Nick, tocmai am terminat de citit aceste cuvinte. Le găsesc pline de indulgență. Tu îndemni în principal, la introspectie și te oferi, pe undeva, cu smerenie, drept exemplu. În regulă, m-am prins despre ce este vorba, că-mi petrec destul de mult timp în fața acelei oglinzi. Dar, la noi, s-a instaurat plictiseala și, nu e același lucru, sictirul. Îmi mărturisesc aici, de fapt, scepticismul – omul nou va sparge oglinda de care vorbești, într-un gest pe cât de disperat, în inconștiența lui, pe atât de sublim în ochii celor ce-și prizează, poate, ultima doză de iluzie. Ca să vrei și apoi să reușești să te privești (analizându-te), ai nevoie să percepi un imbold interior. Dar el este ori atenuat, ori deviat. Eu cred că la acest nivel s-a produs o mutație. Și că e greu pentru omul care a murit deja din punct de vedere spiritual, să se vadă mort, pentru a înțelege că trebuie să se mai nască o dată. Aici e mai multă nevoie ca oricând de...lumină, adică de (adevăratul)Dumnezeu. | |
| = generatia de dinainte sau de dupa....? | Anca Anghel Novac [31.Mar.04 05:15] |
| Interesanta viziunea ta Nick, intristatoare, dezolanta si descuranjanta in acelasi timp. Oare chiar crezi ca ne reprezinta ? Vreau sa inteleg ca e o parere personala si nimic mai mult. Am citit si comentariile la subsolul textului scris de tine. Oare la ce reactie te-ai fi asteptat din partea membrilor acestui site ? Doar marea majoritate a celor ce scriu aici sunt intr-adevar "omul nou", romanul cel nou, indiferent daca e de dincolo sau de dincoace de ocean, romanul cel nou care are sansa schimbarii interioare, exterioare sau de care o fi ea. S-a mentionat atata despre o anume generatie. Tu Nick din care generatie faci parte ? Generatia celor care au ratat sansa schimbarii ? Mai, mai...sau mai degraba imi face impresia ca faci parte din generatia romanilor care stiu sa jeleasca. Textul de mai sus cam asta mi-a dat de inteles. Dolarii, inginerii si canadienii. | |
| = ce-mi iese? | Nick Sava [31.Mar.04 09:15] |
| Anca, probabil nu ai citit ultimul paragraf. Te-oi fi plictisit pina acolo:-) Poate ti-ai zis: "altul care se jeleste"... Eu nu am scris multa vreme. Am tinut un jurnal intre 83 si 89 - si mi-am vazut de-ale mele. Cind am inceput sa scriu (acum vreo 4 ani) am facut-o pentru ca am simtit nevoia sa spun ceva. Deci, nu scriu ca sa scriu. Nu scriu ca sa creez imagini interesante, socante, inedite. Eu cred in rolul artei. Civilizator, moralizator, progresist - cum vrei. Deci, textele mele nu le scriu ca sa ma lamentez, ci ca sa produc o schimbare. Majoritatea lor militeaza (daca nu folosesc un cuvint prea tare si desuet) pentru o unire a romanilor din diaspora. Pentru ei scriu in primul rind. Eu vad in unire singura posibilitate de a salva cultura romaneasca printre straini. Imi zic ca acasa or avea altii grija de asta. Chiar or fi avind. Mai pot spune ca textele mele (alaturi de alte chestii) au reusit sa faca ceva in Vancouver, dar nu vreau sa vorbesc despre asta aici. Din ce generatie fac eu parte? Nu prea stiu. Nu din cea "de sacrificiu" - intrucit eu nu recunosc o astfel de generatie. In rest, din generatia "a doua" - pentru ca am oarece experienta pe care sunt dispus sa o impartasesc si altora - dar si din "a intiia" - deoarece sunt inca dornic sa incerc, sa invat lucruri noi, sa ma transform daca e cazul. Nu daca - cind e cazul! Dar tu, tu din care generatie faci parte? Tu nu ai ratat nimic? Nu ai avut ce schimba? Esti din generatia "invingatorilor"? A "regilor"? (asa ii numea un comentator al unui text de-al meu pe romani...) Da, si la ce anume ma astept din comentariile la textele mele? :-) Sa vad daca merita sa adun aceste texte intr-un volum. Si daca da - daca merita sa incerc distribuirea lui in Romania. "Ar folosi cuiva?", this is the question. Am spus ca nu ma intreb intotdeauna "mie ce-mi iese?"... | |
| = mh, am inteles | Anca Anghel Novac [31.Mar.04 16:16] |
| Am inteles. Mh, ma intrebi eu din care generatie fac parte ? In nici un caz a celei "moralizatoare" ci a celei de bun simt, nu a celei care se lasa dusa cu vorba ( inca nu am apucat sa ratez acest lucru...:) ) ci a celei care invata. Nu-i asa ca stiai ca exista o generatie a celor are invata toata viata si care nu iasa niciodata la apel sa se bata cu pumnul in piept ? Ai mentionat ca ai postat aceste texte ca sa vezi daca merita sa fie publicate. Oare atunci cand ai scris aceste texte ai avut indoieli, n-ai scris din convingere, din nevoia de a scrie ? Eu asa credeam. Indoiala, suspiciunea nu sunt caracteristici ale "omului nou", deschis noului. N-am inteles de ce ma banuiesti ca nu ti-am citit textul pana la sfarsit ? De ce nu-i dai cititorului tau macar atata credit ? Mai, mai... Ca sa te linistesc iti spun ca l-am citit de doua ori, cel putin, de sus si pana jos, mai apoi pe fragmente, apoi am inchis computerul si a doua zi am citit din nou. Abia ieri ti-am scris un comentariu. | |
| = Bunăvoință | Adrian Munteanu [31.Mar.04 17:31] |
| Nick, Încep cu un zâmbet duios privind fotografia anexată care știu când a fost făcută și unde. În restaurantul La Valetta, iar dacă nu greșesc, mâna aceea de pe umărul tău e a mea. Acolo ne-am adunat mai mulți oameni noi, dar unii dintre ei rămân la convingerea că sunt oameni adevărați, așa că nota ta de optimism din final ar putea avea în calcul și această realitate imediată, dacă nu cumva ceea ce spun eu înseamnă că nu vedem mai departe de cercul nostru imediat. Altfel, uneori, din motive de luciditate, ai fost chiar blând și excesiv de cerebral. Spre deosebire de tine, eu cred că lumea oamenilor noi se va înmulți, iar rablele ( ca vârstă și ca atitudine ) vor fi din ce în ce mai greu de găsit. | |
| = Indivizi | Nick Sava [31.Mar.04 22:09] |
| Anca, tu esti una din cei ce stiu ca textele au fost publlicate deja.Am fost scrise pentru cei din Vancouver - eventual cei din Canada, si abia acum le-am scos sa le confrunt (si) cu cititorii mai tineri din tara. Doar in acest sens eram neincrezator. Stiu ca daca ar fi fost sa scriu in tara m-as fi aliniat, eventual, marilor "plingareti" gen Paler. Aici am alte subiecte, straine celor din tara. Uneori sunt straine chiar si celor ajunsi pe aici. Te-am banuit - si imi cer iertare - ca nu ai citit pina la capat tocmai datorita faptului ca nu ai inteles mesajul optimist din final. Probabil in moddul in care imi scriu escurile se simte formatia mea inginereasca. Disec problema, o analizez - pentru a ajunge la o solutie. De obicei solutia este chiar in ultimul paragraf - sau chiar in "comentariul" redactiei. Altfel, nu cred ca exista o generatie "moralizatoare" dupa cum nu cred ca exista o generatie "care invata". Sunt indivizi moralizatori sau indivizi care invata. Uneori cei 'moralizatori' nu mai sunt in stare sa dea exemple rele - iar cei ce 'invata' nu invata neaparat ceva care sa inobileze sufletul, ci mai degraba cum sa-si umple mai repede buzunarul... "Indivizii" de fata se exclud, bineinteles :-) PS. Ai ghicit, Adriane, este o fotografie luata la 'La Viletta', si e chiar mina ta ceea care ma sprijina. Te recunosc mai pesimist, desi as vrea ca multi sa fie tot atit de "rable" ca si tine... | |
| = Dumnezeu îți dă, nu-ți bagă-n traistă | Florica Bojinovici [29.Apr.04 12:57] |
| Cred că trebuie să privim România ca pe un sat sărac din care plecau tinerii la oraș unde lucrau în fabrici pe salarii bune. Cine se întorcea în sat? Cum s-a dezvoltat satul acela? Cu bluze din nailon și broderii din gablonz. Ce ar putea oare să-l ajute? | |