+ importanța valorii | Andreea Drăguleasa [04.May.04 16:33] |
Este binevenit eseul dumneavoastră în contextul literar actual. Mi-a plăcut să observ - ulterior lecturării acestui text - ca sacralizare a cotidianului ceea ce eu numeam desacralizare. Poate că nu este atât de important obiectul cultului, ci existența acestui cult. Am găsit aici o puternică sursă creatoare. Vă mulțumesc pentru informații și împărtășirea punctului de vedere. A. | |
= Cultura | Daniel Dinescu [04.May.04 16:46] |
Felicitari, Elena, daca mai pot sa iti spun asa dupa ce vad ca articolul e din 1982, un articol reusit, foarte bine structurat si cu un nivel ridicat de 'culturalizare'. Nu sunt de acord cu afirmatia ca in antichitate religia nu era pentru mase, probabil ca anumite credinte sau manifestari nu erau dezvoltate in cadrul maselor populare, dar 'religie' inseamna cu totul altceva, iar aceasta 'legatura a omului cu Dumnezeu' cred ca a existat intotdeauna, mai ales exprimata prin arta - tocmai acele staturi gigantice duc cu gandul la incercarea regasirii maretiei primordiale, chiar Turnul Babel e o incercare de a 'atinge' cerurile, divinitatea; ca nu e specifica, asta e altceva, insa 'religia' e un fenomen mult mai dezvoltat in lumea antica, si chiar daca spunem ca nu existau manifestari am fi supusi greselii - uite cultul zeilor, cultul imparatilor - astea sunt inchinari in masa. Multumim pentru articol, e de o valoare mare. Cu drag, Daniel | |
= Opera deschisa | Elena Malec [04.May.04 22:13] |
Iubiții mei cititori, Enigma(doi frumoși ochi albastri ) și Zeu deghizat, comentariile voastre mă stimulează la dezgropări ale arhivei mele intelectuale. Apreciez interesul vostru față de acest aspect al culturilor și vă sînt recunoascătoare pentru remarci. Ele mă animă să continui cercetarea începută cu două decenii în urmă la București, unde am consultat o bogată bibliografie de specialitate. Ea nu apare încă menționată cum din subtitlu am precizat că acestea sînt doar ipoteze de lucru. Nu am încetat peste ani să mă ocup de acest eseu prin lecturi și exercițiu mental, mai puțin scris. Iată cîteva din lucrările consultate la București cind am conceput aceste ipoteze de lucru: CONSTANTIN DANIEL Gîndirea egipteană antică în texte, București,1974 Arta egipteană și civilizația mediteraneeană, București, 1980 Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic, București, 1976 Orientalia mirabilia I, București ,1976 Civilizația feniciană, București ,1979 Scripta aramaica, I, București, 1980 VOJTECH ZAMAROVSKY La început a fost Sumerul, trad. a originalului slovac din 1966 ADOLPH LODS Israel , Des Origines au Milieu du VIII Siecle ; Paris 1930 Des prophètes à Jesus. Vol. 1. Les prophètes d'Israel et les débuts du judaïsme. Paris, 1935 DOMINIQUED SOURDEL JANINE SOURDEL-THOMINE La Civilisation de l'Islam classique ; Paris 1968 SABATINO MOSCATI Le antiche civilta semitiche, Bari 1958 GEORGES MASPERO La Chine, Paris 1925 MARCEL GRANET La civilisation chinoise, Paris 1948 RENE GROUSSET Histoire de la Chine , Paris 1980 JIAM BOZAN SHAO Histoire generale de la Chine, Beijing 1882 LOUIS DERMIGNY La Chine et l’Occident, Paris 1964 De la data scrierii acestui lapidar eseu(la 26 de ani) și pînă azi am vizitat locuri și muzee, am citit noi contribuții în domeniu(arheologia și antropologia, axiologia sînt discipline tinere și de viitor) și m-am convins de necesitatea unui efort de echipă. De aceea salut cu sinceră bucurie intervențiile constructive. Cred în ceea ce Umberto Eco definea ca operă deschisă (Eco, Umberto, Opera deschisa, Ed. Pentru Literatura Universala, Bucuresti, 1969), iar peste timp tehnologia și internetul au făcut ca anticipația lui să ne ofere acest mod de a crea și comunica în satul global. Vă aștept cu sugestii și contribuții. Cu prețuire, Elena | |