| = părere | Paul Bogdan [15.Jun.04 08:08] |
| O "analiză atentă" asupra acestui eseu impune un răspuns, după opinia mea, de cel puțin cinci ori mai întins ca suprafață ca eseul. Ai atins aici nu numai idei filozofice ca Fericirea sau Omul dar și percepte teologice care, pe alocuri, din punctul meu de vedere, sunt alienat percepute de către tine. Poate am să revin pe text dacă timpul mi-o va permite. Cu simpatie, Paul | |
| = esti binevenit | Elena Malec [15.Jun.04 08:30] |
| Paul, numai sa nu ma inveti cum sa citesc biblia. Pentru asta tu poti scrie eseul tau. Ideea de comentariu aici este: daca pornind de la premisa mea de a explica versurile lui Byron am reusit sau nu sa prezint, sa merg pe firul logic si dupa logica interna a intelegerii mele, nu a celei corecte, posibile, a multiplelor logici si pareri pro sau contra. Respect fiecare punct de vedere al unui alt intelectual atata vreme cat nu mi se impune. Eu am explicat cum inteleg eu. De aici trebuie pornit: daca eseul se justifica la nivel de descifrare propus de mine aici. Cum bine stim logica e stiinta gandirii corecte, nu a gandirii adevarate. Formulez din nou premisa. Am reusit sa explic ideea mea de fericire biblica prin Byron sau invers. NU am impus viziunea mea cititorului, ci am oferit-o tocmai pentru a incita la dezbaterea ideii de fericire. Din Vechiul Testament nu am aici decat doua paragrafe din Geneza: Adam si Eva si Caderea. Dincolo de asta nu merg, iar Biblia nu o atac la nivel teologic sau ca text de cult. Am subliniat teologia nu are aici loc. Preceptele teologice cum spui tu, alienate de mine, pot fi percepute doar intr-un singur fel,deci. Cel corect.Atunci da, intram in religie. Sa nu uitam ca Byron e un romantic, un eretic; eu cred sunt la fel, nu merg dupa canoane de gandire ce mi s-au dat ca fiind apriori. Deci ori vii cu un argument pe textul de aici, ori intram in discutii bizantine... | |
| = Părerea mea | Virgil Titarenco [15.Jun.04 08:46] |
| Mie mi se pare destul de haotic ce se întîmplă în textul acesta. Sînt momente cînd nu mai înțeleg unde e capul și unde e coada, unde e textul și cine pe cine sau mai bine zis ce comentează sau analizează. Dar s-ar putea să fie vina la mine. Poate alții pricep mai bine. În orice caz remarc o citire și o înțelegere superficială a textului Scripturii de unde și o hermeneutică pe măsură. De fapt cred că se paote face multă filosofie pe marginea textelor biblice. Și uneori poate fi chiar interesant dar neinterpretarea acestor texte în contextul mai larg teologic și istoric al Scripturii nu face decît ducă la tot felul de ciudățenii care în mod normal se numesc erezii. Dar nu e asta prima problemă aici, chiar dacă am vrut să atrag atenția asupra ei. Mai grave mi se par confuziile între pomul vieții și pomul cunoașterii binelui și răului (atenție nu este vorba de pomul cunoașterii ci e vorba de cu totul altceva) precum și ignorarea cel puțin ciudată a conceptului de păcat. Totodată, și poate una dintre erorile amuzante este tocmai confuzia majoră între starea de nuditate și cea goliciune. Dacă vreți e precum diferența între starea pe care o am fără haine în duș și starea pe care o am fără haine în aeroport. Dar ar fi multe de spus și cred că cel mai bine ar fi să citim și să înțelegem mai întîi bine sursele pe care le folosim înainte de a avea curajul să scriem. Părerea mea. | |
| = profetii nu se admit aici | Elena Malec [15.Jun.04 09:00] |
| Virgil, tu chiar nu citesti de cate ori am spus ca nu am discutat Scriptura, ci motivul edenului din cartea genezei, care e literatura? Afla, ca in Spania, cea mai catolica tara din Europa sau poate si din lume exista istorii ale literaturii universale care incep cu textele Vechiului Testament si Vedele. Am spus asta mai sus. La Bucuresti, Zoe Dumitrescu Busulenga preda in anii 70/80 bilbia la cursul de literatura universala, ca text literar. Cred ca mai clar ca atat nu se poate. E vorba de a trata conventia,motivuol estetico-literar, nu "litera de evanghelie". Iar ca Profet ce te afli sigur ca tu ii spui Scriptura. Sursele sunt Cain de Byron si capitolele Adam si Eva si Caderea din Cartea Genezei. Atat si vise placute. peruzele | |
| = hîrîială | Virgil Titarenco [15.Jun.04 09:20] |
| :) Elena, Elena... așa l-ai vrăjit tu și pe simpaticul Paris. Să fie cum zici tu. Deși eu, așa "in the back of my mind" am senzația că și Byron avea el teologia lui. Vezi, asta e problema, eu cred că, de vreme ce "all truth is God's truth", atunci în esență toți avem și face în consecință un fel de teologie. Hai să fim serioși, cînd tu introduci concepte de fericire, libertate, cunoaștere, predestinare, etc, etc, tu nu faci analiză estetică ci filosofie, iar cînd ai de-a face cu un text biblic filosofia asta e nevoită și dacă nu vrea să își schimbe numele în teologie. Și tu știi asta. Hai dacă vrei să vorbim despre poetica expresiei lui Adam cînd a văzut-o pe Eva și i-a zis "os din oasele mele și carne din carnea mea" sau depre substraturile psihanalitice ale dialogului dintre Eva și șarpe, dar nu îmi spune că tu faci aici analiza estetică a "căderii". A "căderii" de unde? Din pod? Evident că e căderea în păcat. Și înainte de a fi morală sau etică, chestia asta cu păcatul, ascultarea, libertatea, ispita, alegerea, etc, se numește teologie. Peruzele, e o adevărată plăcere să mă hîrîi cu tine aici. Așa la trei fuse orare distanță. Merg la culcare, noapte bună și ție. | |
| = inchiziția | Paul Bogdan [15.Jun.04 10:43] |
| Elena, eu nu sunt misionar nici ca fire nici ca formațiune, cu atât mai mult nu sunt un predicator inchizitor. Teologia "are loc aici" deoarece atingi "iconomia" condiției umane, a naturii protopărintelui și a antropormorfismului survenit în urma "alungării". Nu poți concepe un nou raționament, sau măcar unul propriu ce frizează cu "cele spuse deja", asupăra unui fapt dacă nu ești la curent nu cu Adevărul Unic ci cu teoriile pronunțate pe parcursul istoriei către acel fapt de către primii care au gândit despre aceste lucruri și anume teologii. Un exemplu scurt: "Fericiți cei săraci cu duhul" a fost tratat în zeci de tomuri și, după opinia mea, nu înseamnă cele relatate de tine și anume a fi ignorant. Adam era un prost?! Copacul cunoașterii îi ofereă raționamentul sau Cunoașterea Divină?! Acea temere a lui Dumnezeu "pentru a nu fi asemeni nouă" se referea la simplul raționament sau la aflarea Adevărului Divin?! Sunt întrebări pe care nu poți să le tratezi doar... filologic fără a avea idee despre cele ce s-au spus despre aceste lucruri de către cei de... meserie. Adică se poate spune cam ce vrei dar riști să tragi concluzii false. | |
| = Adam cu nudul gol | Valeriu Perianu [15.Jun.04 13:35] |
| 1)Elena,ai intors-o ca la Ploiesti cu goliciunea.Adica chipurile nu am inteles eu bine,ca ar fi vorba de golicunea mintii, nu de a trupului.Iti reamintesc ca tu vorbesti in text in mod expres de"nuditatea lui Adam",ori nuditatea se refera la trup,nu-i asa? 2)raiul pregatit lui Adam(cu ignoranta si nemurire) nu mai este cel pregatit noua(cu intelepciunea capatata la Judecata de Apoi prin pedeapsa) 3)Afirmi ca exista teorii filosofice ori macar definitii despre fericire.Te asigur ca nu.Exista doar curentul hedonist de la Epicur citire,care nu a reusit sa incropeasca o teorie,ci doar sa dea masura unor stari bahice.In rest panseuri ieftine pana in zilele noastre.Camus saracul a surprins fericirea la Sisif, dar s-a folosit-o ca pretext sa afirme ca viata merita traita intr-un silogism la care premisa majora este sinuciderea. 4.Afirmi in comentariu ca Adam ar fi trait un paradox,ca ar fi fost si n-ar fi fost fericit in acelasi timp.Te contrazici inca odata fiindca chiar tu recunosti ca pana a se infrupta din pomul vietii era ignorant,ori ignoranta exclude fericirea ca esenta pentru sine.Putem spune ca prostii sunt fericiti in ignoranta lor,da,dar din afara.Ei insisi nu sunt constienti si deci fericirea ca atare pentru ei nu exista. 5.Esti nemultumita de afirmatia mea ca eseul este naiv,si aduci ca argument faptul ca arta si scrisul in genere sunt conventii,deci dupa parerea ta daca totul este formal si relativ trebuie sa intelegem fiecare ce vrem.Fals!Am mai auzit asa ceva de la o demoazela iritata de faptul ca i-am criticat poezelele.Indiferent ce credem noi autorii despre ce scriem,exista un gust universal recunoscut la care trebuie sa ne raportam ca valoare artistica sau ideatica in cazul eseului.Altfel, intr-o debandada de gusturi strict personale,un tablou de Picasso ar putea fi desfiintat de un analfabet sau un poemas de doi lei ar putea sa ia Nobelul.Eu zic ca toata istoria gandirii omenesti a creat suficient gust si ratiune pentru a judeca corect.Apoi chiar fiind o conventie toata arta,inseamna ca cine se abate de la regulile ei nu face arta. | |
| = dialoguri in babilon | Elena Malec [15.Jun.04 21:07] |
| Dragii mei, toti doamne si toti trei, Apreciez timpul acordat mie si bietului meu eseu. Va salut vehementa cu care va aparati credinta si va asigur ca respect nu mai putin ca voi mostenirea iudeo crestina. Profetul "Dar ar fi multe de spus și cred că cel mai bine ar fi să citim și să înțelegem mai întîi bine sursele pe care le folosim înainte de a avea curajul să scriem. Părerea mea." Freud a scris despre Moise si monoteism asa cum intelegea el. Daca personal nu il consider pe Freud un om de stiinta, pot insa sa îi acord dreptul la speculatie in abordarea din Totem si Tabu sau Moise si Monoteism. E punctul lui de vedere, correct, incorrect, naiv sau savant, nu asta e premisa de a scrie sau publica. Si el, nu am mentionat aici, dar facea o critica a religiei, nu o speculatie filologica. De ce nu ii ardem pe rug lucrarile? Pentru ca fie si un dram din ceea ce scris si tot poate fi considerat o pista de cunoastere, o alta privire asupra aceluiasi aspect cultural. Paul "Sunt întrebări pe care nu poți să le tratezi doar... filologic fără a avea idee despre cele ce s-au spus despre aceste lucruri de către cei de... meserie" Paul, ma ierti dar cred ca am voie sa cred ca avem mai multe discipline cu care operam cultural in lumea moderna: Lingvistica, filologia, filosofia, estetica,etica,logica, teologia, antropologia, arheologia, istoria, literatura,etc. Vechiul Testament(Biblia) e produs al unui secol de gandire sincretica: 35 de carti, dintre care 5 sunt carti de legislatie, 12 de istorie, cinci de poezie, cinci de profetie,12 de oratorie iudaica a profetilor minori. Mai mult cartea genezei(ebr.bereshit = inceputurile) e o cosmogonie, teogonie, anecdota literara, cod etic, istorie a patriarhilor. Identitatea autorului a fost subiect de dezbatere timp de doua secole. Iata puncte de vedere al unor “meseriasi” in arheologie: W.F.Albright, The Archeology of Palestine, 1949 R. K.Harisson, The Archeology of the Old Testament, 1966 K.A.Kitche, Ancient Orient and Old Testament, 1966 Si sa ne amintim un punct de vedere umanist, cel al lui Pico della Mirandola in Oratio de hominis dignitate (1486) cu care revolutiona gandirea cuminte lansând teoria liberului arbitru. Adam e in rai in fata unei alegeri, a cobori spre animalitate prin simturi sau a se ridica pana la Dzeu prin spirit. Perianu "Eu zic ca toata istoria gandirii omenesti a creat suficient gust si ratiune pentru a judeca corect.Apoi chiar fiind o conventie toata arta,inseamna ca cine se abate de la regulile ei nu face arta." DE acord cu majoritatea afirmatiilor tale de estet si iata un exemplu ce te confirma: Michelangelo a sculptat pe Moise cu doua coarne in frunte. Explicatia este de ordin lingvistic: cuvantul ebraic karan inseamna si corn si raza, iradiere a feței. Noi am accesat biblia prin septuaginta si traduceri sau redari ulterioare, in cazul lui Michelangelo, o traducere in vulgata,in italiana. Sa ii diminuam valoarea artistica a Sculpturii prin faptul ca incalca adevarul biblic? Care adevar? Lingvistic, literar,istoric, moral, pagan, mosaic, crestin? Va mai astept cu sugestii de lectura . Elena | |
| = erata | Elena Malec [15.Jun.04 21:26] |
| Vechiul Testament(Biblia) e produs al unui secol de gandire sincretica ERata nu secol, ci mileniu. | |
| = datu cu părerea | Paul Bogdan [16.Jun.04 07:18] |
| Tot nu mă crezi când îți spun că nu doresc a-ți impune nimic... :) Nu am timp să dezvolt toate ideile din text dar uite măcar una tot am să ating. Spui că fericirea edenică ar fi ignoranța. Ei bine, eu cred (și nu numai eu)că fericirea edenică este conviețuirea cu Divinitatea. De fapt toate religiile au ca scop final acest lucru. Acesta este mântuirea în sine și scopul fiecărui creștin, reîntoarcerea în Rai. De ce s-ar zbate un creștin pentru a moșteni ignoranța veșnică? Ce are acest lucru cu teologia?! Omul este format, după unele perceptele creștine, din suflet, trup și spirit,(raționament), acestea i-au fost date în momentul "facerii". Omul a fost "constuit" naiv sau, mai bine spus, cast, inocent, fără a cunoaște diferența dintre bine și rău. Adam nu a fost pus în fața unei alegeri, el trăia deja în prezența lui Dumnezeu nu avea de ce să tindă spiritual spre El. Pur și simplu nu a ascultat o poruncă. Iar primele păcat din lume sunt invidia și mândria pe care le-a săvârșit Lucifer care dorea să fie ca Dumnezeu și care, l-a "ispitit" pe Adam. PS Oricine poate raționa pe marginea religiei, nu există un monopol al teologilor. PPS Biblia se compune din două cărți, Vechiul și Noul Testament. | |
| = Paul | Elena Malec [16.Jun.04 07:50] |
| tot nu cred ca m-ai citit, mai sus in ultimul comentariu. Tu insisti pe abordarea crestina. Sunt de acord. Aici lectura ta e corecta si o impartasesc intru totul ca crestina, ce sunt. Dar tu vrei sa citesti Vechiul tstament numai prin Noul, adica numai intr-o maniera. Arta si interpretarea filologica e multiplicitate. Eu iti spuneam ca exista puncte de vedere, necrestine, neiudaice, nereligioase, fara insa a fi pagane sau atee. Unul e cel umanist, al lui Pico, dat mai sus ca exemplu. Ce vezi tu gresit in acel superb mesaj umanist al liberului arbitru la Pico?! Cu toata prietenia, Elena | |
| = intre rugul revelatiei si rugul inchizitiei | Virgil Titarenco [16.Jun.04 08:20] |
| "De ce nu ii ardem pe rug lucrarile? Pentru ca fie si un dram din ceea ce scris si tot poate fi considerat o pista de cunoastere, o alta privire asupra aceluiasi aspect cultural." De ce nu i le ardem? Pentru simplul motiv ca nu ne ocupam de asta iar ca societate nu mai traim sub un regim absolutist dogmatic. Avem o alta paradigma sociala. Dar avem si astazi alte mijloace de anatemizare. De data asta la nivel personal. De fapt nici cartile nu mai reprezinta ceea ce au reprezentat timp de in jur de doua milenii, si tu stii bine asta. Tu insa aici faci ceva interesant. Tu numesti "critica religiei" ca fiind "o alta privire asupra aceluiasi aspect cultural" si intr-o oarecare masura ai dreptate, adica in masura in care o religie poate fi privita prin prisma culturala. Evident insa ca "o religie" nu este doar cultura ci mai ales este cult. Iar cultul este o afacere care se vrea transcedentala, metafizica. De exemplu pacatul, mintuirea, neprihanirea au dimensiuni terestre pentru ca se ocupa de om si starea lui "aici", dar este o naivitate crasa sa ignori sau sa nu tii cont de dimensiunea corecta metafizica a respectivelor lucruri. Sau sa luam de exemplu rugaciunea, care poate fi analizata filologic, antropologic, psihologic, cultural, in comparatie cu alte religii, etc. Dar a te opri la asta e o naivitate. Si cred ca asta e marea ispita a liberalismului teologic. Omul care se roaga este determinat filologic, cultural, moral, poate chiar mitic, dar cu el se intimpla ceva cu totul special. El insusi nici macar nu este preocupat (in general) in primul rind de forma rugaciunii lui, ci doreste, in primul rind, ceva socant, doreste sa stea de vorba cu cineva de dincolo de timp si spatiu, mai mult decit atit, Cineva despre care el crede ca a creeat timpul si spatiul. Analizeaza-i rugaciunea... Fa-o ca Freud. Nu e o impietate. Dar esti convinsa ca nu e o speculatie mai mult sau mai putin interesanta care de fapt ignora esentialul, continutul care a dat nastere formei? Istoria Genezei, mit, culegere de mituri, etc, etc. Se poate spune orice. Singura problema e ca un astfel de text te aseaza intr-o dificultate hermeneutica. Iti spune din capul locului ca iti vorbeste despre creatia ta, caderea ta, rascumpararea ta. Daca ar vorbi doar despre creatia hipopotamilor poate n-ar fi mare problema dar stii cum e? E una sa vorbesti despre eveii ucisi in Holocaust si e alta sa vorbesti despre experienta ta in holocaust. Ei bine, textul Genezei are indrazneala sa iti vorbeasca despre originea ta, despre originea fiecaruia dintre noi. Fie ca il credem sau nu. Din aceasta cauza, insa, analiza lui nu poate fi obiectiva. Ea este ori liberala, ori atee, ori fundamentalista, ori neo-ortodoxa, etc, etc. In orice caz intotdeauna ea este teologica. Si asta din simplul motiv ca textul este esentialmente teo-logic, adica theo-logein, adica Cuvintul lui Dumnezeu. Te poti apropia la nivelul cheii literar gramaticale si chiar la cel istorico-geografic, dar dincolo de asta hermeneutica miroase a teologie sau erezie, indiferent cine o face, inclusiv Freud. | |
| = chiar un chinez | Elena Malec [16.Jun.04 08:25] |
| trebuie s-o faca dupa codul nostru, Profete? Un chinez necrestinat, vreau sa zic. | |
| = Care chinez? | Virgil Titarenco [16.Jun.04 09:00] |
| Draga Elena sa stii ca m-am gindit si eu mult la asta. Desi tu acum faci o frumoasa fandare in zona apologeticii. Si, ca sa iti fredonez refrenul, ti-as recomanda cel putin doua carti, "The Gospel In A Pluralist Society" a lui Lesslie Newbigin si "Jesus and the World Religions" de Ajith Fernando. Crestinismul este o credinta incomoda si exclusivista. Istoria crestinismului este plina de mizerii si tragedie. Ca religie crestinismul poate ca este chiar mai criminal si mai ipocrit ca alte religii. Ca relatie insa este unic. Si ca tot ai adus vorba de chinezi. Crestinism a existat in China de dinainte de ciuma rosie. Pe linie catolica si pe linie protestanta. In anii cei mai negrii ai maoismului bisericile crestine chineze s-au inmultit incredibil, fenomenul comparindu-se de catre unii cu experienta primelor trei secole de martiriu crestin in Europa. In toata aceasta perioada absolut nimeni din vestul crestin nu a putut sa "ajute" aceasta "religie straina" sa supravietuiasca in China. Ce s-a vazut acolo dupa deschiderea Chinei intrece orice asteptare. India are experienta ei. La fel si Africa. Interesant este insa de remarcat ca atunci cind crestinismul s-a impus institutional ca o religie a falimentat in misiunea intr-o cultura "necrestina". Cind insa se manifesta ca o marturie a unei relatii cu divinitatea, istoria a demonstrat lucruri interesante. Exista parca un film "The Mission" cu Robert De Niro, care zugraveste excelent asta. Eu, personal nu cred in convertire culturala ci in convertire personala. Trebuie un chinez sa il intilneasca pe Hristos? Eu zic ca da. Sint catolicismul, ortodoxia, protestantismul sau neoprotestantismul depozitarele harului mintuirii? Eu zic ca nu. Mintuirea e apanajul lui Hristos. De aceea eu nu cred ca crestinismul este national sau cultural. Ci in primul rind personal. De aceea daca ma intrebi "trebuie s-o faca dupa codul nostru, Profete? Un chinez necrestinat, vreau sa zic.", te voi intreba: Care chinez? | |
| = crestina prin alegere etica | Elena Malec [16.Jun.04 09:25] |
| Pico della Mirandola, umanistul de capatai al Italiei si Renasterii, erudit de exceptie, cunoscator al textelor biblice, greco-latine, arabe, kabala, spirit profund religios si mistic. Persecutat de Papalitate se refugiaza in Franta. Opera lui umanista e considerata manifestul Renasterii si epocii moderne. http://www.wsu.edu:8080/~dee/REN/PICO.HTM http://history.hanover.edu/early/pico.html http://www.brown.edu/Departments/Italian_Studies/pico/ http://www.geocities.com/diego_fusaro_2000/pico.htm http://digilander.libero.it/giovannidallorto/biografie/picodellamirandola/picodellamirandola.html Constatarea mea dupa 2000 de ani de crestinism. Unde gandirea iudeo crestina si institutiile aferente ne dauneaza: avem o traditie religioasa deficitara atunci cand se vrea mai mult decat un cod moral de convieturire umana, cand se vrea Codul prin excelenta si Dzeul Unic. Lasand afara pe alti locuitori ai planetei neiudei sau necrestini. Ori pedepsind pe cei care incalca Legea. Accept doar etica, morala crestina, nu dogma institutiilor sacerdotale exclusiviste. Ce fel de relatie personala vrei sa stabilesc eu cu un Dzeu care mi se spune de catre religie ca a ales un singur popor si pe restul, nu. Adica sa accept ca un chinez sau indian, care face parte dintr-un neam neales de Dzeul iudeu sau crestin il va primi in raiul lui asa chinez sau indian. Prea bine, daca nu vedem rasismul, sovinismul, politica aici nu stiu ce se poate deduce. Lasa-ma sa il vad pe Dzeu cum pot, mai debraga sa il iert eu de discriminarea de a alege un popor din tot pamantul decat el pe mine, ca fiinta slaba si supusa pacatului. Raman cu cele 10 porunci, cu omenia, cu stiinta,culturile, filosofiile, si respectul pentru credintele altora, fie polinezieni sau incas. | |
| = creștinismul nu dezbină | Virgil Titarenco [16.Jun.04 09:43] |
| Mă bucur că ești creștină. Și dacă n-ai fi te-aș respecta la fel de mult. Draga mea, mă faci să zîmbesc. Uite un exemplu clar a ceea ce îți spuneam cu două comentarii mai înainte. Nu putem discuta despre asta fără să ne simțim nevoiți să ne implicăm personal. Fie într-o direcție, fie în alta. Povestea cu "alegerea" e puțin mai complexă. Dar tu nu faci decît să "împrumuți" interpretarea hasidica, fariseica a conceptului de "alegere" a Israelului. Iar în Evanghelie Hristos o condamnă suficient iar Ap.Pavel o explică în epistole. Tocamai de aceea îl urăsc rabinii evrei atît de mult pe Rabinul Shaul alias Pavel. De aceea îți recomand să îi citești epistolele înainte de a-ți forma o părere completă despre Iahve, Dumnezeul lui Avraam și "alegerea" Lui. Mi-a plăcut nota lui Paul Bogdan, Biblia este Vechiul și Noul Testament. Interpretarea Vechiului Testament fără Noul este deznădejte și rasism. Interpretarea Noului fără Vechiul este... imposibilă. Mi-a făcut deosebită plăcere discuția. Îți urez noapte bună, că l-a mine incep să cînte cocoșii. | |
| = interesant | Alina Manole [16.Jun.04 16:16] |
De o oră citesc, text și comentarii. Interesant, admir cum ați condus discuția. Ce înseamna neo-ortodox? Mi-a plăcut ideea cu subiectele de meditație asupra temei Adam. Elena, atât de atent am citit, că am văzut niște typos mai importante în text, corectează te rog. | |
| = pentru Alina, neo-ortodoxismul | Virgil Titarenco [17.Jun.04 08:16] |
| Neo-ortodoxismul reprezinta un curent al teologiei Protestante in secolul 20, care a incercat sa recupereze unele elemente esentiale ale teologiei Reformate, in special a pus accentul pe suveranitatea si harul lui Dumnezeu, starea de pacat a omului si primatul revelatiei prin Scriptura. Karl Barth (1886-1968), Reinhold Niebuhr (1892-1971), Helmut Richard Niebuhr (1894-1962) si Emil Brunner (1889-1965), desi diferentiindu-se unul fata de celalalt in unele aspecte importante, reprezinta alaturi de britanicii P. T. Forsyth (1848-1921) si teologul catolic Baron von Hugel (1852–1925), vocile cele mai importante ale curentului. Teologia neo-ortodoxa, apare in Europa aflata la rascrucea de dupa sfirsitul primului razboi mondial si se rafineaza in Statele Unite in anii celui de-al doilea razboi mondial. Aceasta teologie critica cu vehementa elementele teologiei liberale din secolul 19 si inceputul secolului 20, cum ar fi exagerarea imanentei divinitatii in spiritul omenesc, tendinta de a interpreta pacatul ca rezultat al ignorantei sau ca impuls natural mai degraba decit ca act volitional gresit, precum si o filosofie antropologica optimista. Neo-ortodoxismul a manifestat de asemeni o revigorare a interesului fata de conceptul de biserica si fata de Cristologie. Evident aceasta este doar o modesta incercare de rezumare a acestui curent teologic semnificativ de la inceputul secolului 20. | |
| = Madam Malec s-a ratacit in filosofie, s-o scoata cineva d-acolo | George Brasoveanu [23.Jun.04 11:37] |
| Madam Malec, Imi permit sa neg calitatea de eseu a propozitiilor prostate de dumneata aici. Ai indus oamenii in eroare, nu e vorba de un eseu, e vorba de un carnat lung de platitudini care zbiara ce va de genul "Madam Malec este inteligenta si culta, a citit Biblia in paralel cu Byron!". Sa luam de exemplu o propozitie. Prima. "Raiul a fost, adeseori, daca nu chiar mereu, asociat cu fericirea". Aceasta este ceea ce numesc eu o propozitie stupida. Formularea "adeseori, daca nu chiar mereu" pusa in legatura cu Raiul si fericirea este un nonsens: Gradina Edenului este prin definitie in traditia crestina SINGURUL loc al fericirii. Restul insailarii este o chestie care continua prima propozitie, intreaga constructie avand la baza conceptul filozofic profund "ce este - este; ce nu este - nu este; asta este!". Si cel mai mult imi place provocarea la meditatie pe care o lansezi prin aceste randuri: "ori-ori! daca nu - care si cum!". La buna vedere. | |
| = mie mi-ar fi rusine | Cristiana Miu [23.Jun.04 12:33] |
| Nu sunt peste tot de acord cu idile acestei scrieri. Am reusit sa urmaresc logica interna a Elenei si trebuie sa recunosc ca ideea m-a captivat fara a fi de acord in totalitate cu ea. Cred ca asta era si scopul: sa ma faca sa gandesc si sa imi formulez o parere proprie. Poate ca nu e corect sa las un comentariu inspirat de un alt comentariu, dar totusi o sa o fac. Domnule Brasoveanu, indiferent daca sunteti sau nu de acord cu ideile Elenei bunul simt si educatia nu va permit abordarea de mai sus. Elena Malec este o Doamna si asta va impune sa va comportati civilizat in preajma ei. Cuvantul madam, utilizat cu un clar sens peiorativ, nu face decat sa va descalicifice. Nu stiu cat de multe ati spus in comentariul dumneavoastra despre text, dar ati facut o declaratie foarte clara privitoare la caracterul dumneavoastra. Si, cum spune o prietena a mea, asta nu e o lauda. Mie, domnule Brasoveanu, mi-ar fi rusine. Dumneavoastra? | |
| = Tot mai citești, maică? | Tudor Negoescu [23.Jun.04 13:01] |
| E trist că unii intră pe acest site pentru a-și exiba umorile, frustrările, orgoliile. Cred că bădărănia nu are ce căuta în atitudinile unor oameni care se vor iubitori de cultură. E doar o părere și luați-o ca atare, fără resentimente. | |
| = Cristiana si Tudor | Elena Malec [02.Oct.05 19:06] |
| Apreciez interventiile voastre de bun simt. Atunci cand am ales cariera pedagogica am crezut in educabilitate, in educatie cetatenesca, in omul fiinta sociala. Cu timpul si evenimentele istorice traite si intelese direct, am abandonat acest punct de vedere. Schimbarea noastra din fiinta primitiva, care prada, urla, ataca,nu e o chestiune de ordin extern, familie, societate, scoala, ci de ordin intern. Iata mai sus liberul arbitru al lui Pico della Mirandola. As zice ca neputinta de a ne ridica deaupra nivelului primar e chiar o infirmitate. Dar sunt si cazuri cand ea e voita si accentuata printr-o indirjire in sens invers, spre bestialitate, spre subuman. A se vedea toate manifestarile istorice sub un semn sau altul camuflate: sub semnul crucii, al rasei, al "ideii", al "modelului". Si mai amintesc aici un probverb romanesc: Fă șagă cu nebunul că sare cu toporul la bătaie. Imi fac mea culpa in ce priveste atitudinea mea de satira si umor pe agonia. Nu puteam sti ca cei care nu au filologia ca meserie aici sunt dispusi sa apere crezul lor( ma refer la unii frati si misionari baptisti pe care ii respect, dar nu sunt obligata sa ii urmez)sau ideile genetice, politice, sociale antisociale cu toate armele neaprobate de comunitatea literara. Cristiana și Tudor pe viitor e bine sa stiti cu cine luptati sau pe cine cititi. Cu prietenie si multa tristete ca inca o data a esuat pedagogia, Elena | |
| = Mde... | George Brasoveanu [24.Jun.04 11:13] |
| Armele nu sunt aprobate sau neaprobate, sunt pur si simplu arme. Le folosesti sau nu (la asta se adauga faptul ca de-aia sunt arme, sa fie folosite). Educatia e un dresaj aplicat oamenilor si poatea avea sau nu succes. Insa din punctul de vedere al "modelelor" si "paradigmelor" relativiste si deconstructiviste educatia asta saraca e de mai multe feluri. Doar sustinem pluralitatea conceptiilor si respectul fata de opinie, nu? Iar eu cred ca brutalitatea si instinctul primar fac parte din fiinta umana in aceeasi masura cu ideile "fine". Ideea ca un om care asculta manele e mai prejos decat ascultatorul de Bach este de un rasism perfid si pervers (si in acelasi timp teribil de temator). Nu cred ca cineva poate spune cu o autoritate plangareata (vai! ce pacat ca nu este recunoascuta superioritatea ideilor pure!) ca prostia domina marea masa a omenirii si este necesara o retragere strategica in turnul de fildes al cugetarii maximale. Nu poti emite sententios maxime si cugetari despre educatia altora, atata vreme cat ai abandonat idealurile unui educator si, practic, esti un invins din acest punct de vedere. Umorul trebuie sa aibe capacitatea de a-i face pe oameni sa rada. Multumesc pentru atentia (indirecta) acordata. | |
| = iertare pentru naivitatea mea | Virgil Titarenco [27.Jun.04 05:18] |
| Sincer, am avut naivitatea (pe care o regret acum) de a crede că stau de vorbă cu cineva fără prejudecăți și care are eleganța (pe care de obicei ți-o dă educația) de a dezbate principii fără a ataca persoane. Sau fără a descalifica pe cineva pentru că nu are o diplomă. Pentru că s-ar putea să aibe mai mult prin simplul fapt că a citit. Începe să mi se aplece și mie de la peisajul ăsta de fluturare de acreditări. Mi-aduc aminte că era o vreme cînd modestia era reversul erudiției. Aș putea să descriu mai amplu regretul meu, dar nu o fac. Mi-e silă să fiu banuit și acuzat pe nedrept de chestii absurde din intoleranța pe care ar trebui să o estompeze aceeași educație de care pomeneam înainte. Se pare însă că educația nu este un antidot perfect pentru intoleranță. De fapt trebuia să îmi aduc aminte că mulți ofițeri SS erau oameni cu studii superioare și nu căpcăuni din peșteri. | |
| = iubit comentator | Elena Malec [27.Jun.04 05:43] |
| Daca mie mi-a fost adresat mesajul de mai sus ce sa inteleg? Ca n-as fi toleranta? Iata vorbele Profetului: "Te poti apropia la nivelul cheii literar gramaticale si chiar la cel istorico-geografic, dar dincolo de asta hermeneutica miroase a teologie sau erezie, indiferent cine o face, inclusiv Freud." CE sa inteleg, iubitule din :"hermeneutica miroase a teologie sau erezie" O data dau si eu peste un barbat bine si uite ca imi face figura... Regretul e de partea mea! | |
| = "de bine" | Virgil Titarenco [27.Jun.04 06:07] |
| Nu prea înțeleg eu ce înțelegi tu prin "un barbat bine", dar uite cum sînt eu naiv și mai explic odată: expresia "dincolo de asta hermeneutica miroase a teologie sau erezie, indiferent cine o face, inclusiv Freud." (pentru că e bine și frumos să nu rupem cuvintele din context) înseamnă exact ceea ce înseamnă. Sau, așa cum bine a spus Paul Bogdan (care nu e "misionar nici ca fire nici ca formațiune", după cum nici eu nu sînt) "Teologia "are loc aici" deoarece atingi "iconomia" condiției umane, a naturii protopărintelui și a antropormorfismului survenit în urma "alungării"." Sau, cu alte cuvinte, cînd faci hermeneutica ideilor filosofice (sună cam pleonastic) ale acestui text, faci de fapt teologie sau reversul ei, teologie eronată (adică erezie). Teologia și ereziile sînt de fapt (metaforic vorbind) două fețe ale aceleeași monede. Vreau să precizez aici că nu am folosit termenul de erezie sub o formă incriminatorie a unei persoane ci pur și simplu am intenționat o descriere pur principială a unui demers intelectual. Cu alte cuvinte (ah, devin redundant!) a fost o luptă de idei și sub nici o formă un atac la adresa unei persoane. | |
| = nu stiu, Gigel | Elena Malec [27.Jun.04 06:35] |
| de ce ai venit inapoi la textul asta sa degropi mortii. Eu te invitam pe alte pagini, de "literatura" nu de "filosofie". Fiidnca sa insist ca un text nu e batut in cuie a fi interpretat intr-un fel inseamna a relua subiectul. Si subiectul este tocmai asta. Filosofia nu mai e "ancilla teologie" de la Renastere incoace, deci pot si putem fara nici o teama sa discutam si disecam texte biblice azi ca si la 1500 altfel dacat teologic. Nu o fac eu si nu sunt nici prima nici ultima, iar aici iertare, dar facultatile se cer caci numai acolo studiezi astea cu autoritati in materie si pe text. Comentariile mele se opresc aici. Nu voi mai raspunde interventii pe tema asta ca devine agasant si penibil. | |
| = gigel | Virgil Titarenco [27.Jun.04 06:42] |
| uite că a ajuns să mă cheme și Gigel. cred că e inutil. măcar sper să mă fi învățat minte. | |
| = scuze | Elena Malec [27.Jun.04 06:58] |
| Ti-am spus asa in amintirea unui prieten din copilarie, un baietel evreu de pe strada noastra cu care ma jucam pe la 4, 5 ani. Il chema Virgil si mama lui si copiii ii spuneau Gigel. Imi iau inapoi diminutivul, Peruzele spășite | |
| = ... | Silvia CALOIANU [27.Jun.04 09:49] |
| aveti timp... | |
| = Nu mai inteleg!!! (ridicare din umeri) | George Brasoveanu [27.Jun.04 12:15] |
| Cu parere de rau, nu mai inteleg subiectul disputei... | |