| = catehumen | Mihaela Vlasin [02.Oct.05 19:06] |
| :-) prea curand? Azrail...devine Israil... | |
| = stau stramb... | Mariana Roman [16.Jun.04 22:44] |
| In sfarsit, ai aparut ca sa spui "nespuselor" pe nume... cu durere care doare... Parca n-ai fi cu toate ale tale!?... | |
| = torcând din inimi | Alina Manole [16.Jun.04 22:47] |
Superb versul: torcând din inimi | |
| = merge | Elena Malec [16.Jun.04 22:49] |
| la suflet de român, păgân, creștin, iudeu, ateu, și ce-o mai vrea Dzeu. In cazul când ne citește și pe noi românii, în românește. | |
| = rostire poetica | Elia David [17.Jun.04 11:40] |
| Daca tot mi-ai citit ultimul text, Vladimir, am zis sa vad si eu ce-i cu "rostirea" asta "pagana" - daca e mai pagana decat altele.:) E si nu e. Ca "temenelele" din final, umbrind, albe, "sufletul prea devreme crestinat". Uneori, da, este..."prea devreme"... Ce m-a impresionat puternic, pana la tristete, a fost acea "doinire a unui dor crescand in gura ca mormantul", de fapt, ingroparea intr-un cantec a unui alt cantec, indelung si cu patima cantat (de noi toti). Eu vad aici sfarsitul unei calatorii (de placere) si inceputul unei altfel de calatorii. Ceea ce nu inseamna ca ti-am inteles intocmai poemul sau ca ma astept sa transformi in poeziile viitoare temenelele-n rugaciuni.:) E o rostire poetica...frumoasa. | |
| = copil, mar, rotit | andra rotaru [17.Jun.04 01:28] |
| Ma cutremura versul acesta:`doinesc dorul ce-mi crește în gură ca mormântul`, apoi capat iar speranta:`ca un derviș torcând din inimi albe temenele de suflet prea curând creștinat` | |
| = între | Virgil Titarenco [17.Jun.04 09:15] |
| Între un măr rotit-rostogolit și un derviș în cerc învîrtit mi-ai doinit dorul ca mormîntul. Dar se poate domnule!? | |
| = de citit cu sufletul | Gabriela Marieta Secu [17.Jun.04 10:05] |
| Locuind aici, langa Marea cea Mare, unde religiile au fost si sunt prietene, inteleg cu sufletul ce spui dincolo de cuvinte. Deci, de citit cu sufletul si dincolo de cuvinte, fiindca este aici o adancime inalta! | |