| = frumusel | Ismail Lazariuc [25.Jun.04 13:44] |
| frumusel, expica-mi si mie daca ai timp ce inseamna: ciutură. Si "pi liber" e "pat liber" sau e celebra constanta 3.14? | |
| = Orga timpului | Adrian Munteanu [25.Jun.04 12:49] |
| Tocmai într-un repaus atemporal nu poți ocoli întruparea timpului. O faci în imagini rafinate, expresive și inedite care execută, prin orgi naturale, o melodie cu remarcabile complexități sonore, cu sunete de palme plânse, asemănări de sâmburi și tălpi odihnite pe o buclă. Numai ciutura spartă îmi este cunoscută din alte texte. | |
| + Pe o buclă...:) | Florin Andor [25.Jun.04 14:20] |
| ... "ca dintr-o ciutură spartă" "dădeam în vânt către stele" "cercul nopții", "cădeau peste mine ecouri obscure ale tăcerii de dinainte", "din palmele plânse până în sânge" îmi creștea "somnul alb" "după chip și asemănare de sâmbure" ... da Monica, esențele puternice le calcă timpul "singurul pi liber de prejudecăți" ... frumoase imagini când nici măcar nu visai, la bună citire / vedere :) | |
| = Timpul nu trece, noi trecem rusinos pe langa el... | Cernat Catalin [25.Jun.04 15:11] |
| de de alb? Tot ce iese din timp ar trebui sa fie negru, intuneric, vid, vacuitate, lipsit de substanta. Somnul ca limitatie ce nu limiteaza - posibil doar in afara timpului. Alb - lumina, defineste ceva sublunar, localizat intre constante temporale, fizice, matematice - cartezian! | |
| = răspuns | Monica Mihaela Pop [25.Jun.04 14:58] |
| Cu ceva vreme în urmă, pe când robinetele nu erau nici măcar în stadiul de idee, fântânile aveau cumpene de care erau prinse, la capătul de sus, niște vase numite ciuture, cu care se scotea apa. Iar "pi" e, desigur, constanta noastră cea de toate cercurile :). Îți mulțumesc, Ismail, pentru prezența aici! Adrian, îmi place felul deosebit în care îmi descoși cuvintele. Mulțumesc! :) | |
| = citesc de 10 ori | Mihaela Maxim [25.Jun.04 15:02] |
| nelegănată de PI, aceeași ciutură spartă prin care se scurg sensurile nenumărate ale imaginilor tale. (ciutura este un fel de găleată veche, atârnată pe un fir de-o crenguță pe un stalp care păzește o fântână sau puț. poate fin din lemn, sau tablă și cheamă apa din adâncimile întunericului către buze însetate de călători neodihniți) | |
| = Florin Andor | Monica Mihaela Pop [26.Jun.04 11:11] |
| Viața noastră se desfășoară din pi în pi, circular, uneori ca în vis, alteori mușcați de dureri. Noi trebuie doar să urmărim linia cercului. Îți mulțumesc, Florin, pentru continua prezență aici, lângă mine! | |
| = Cătălin Cernat | Monica Mihaela Pop [26.Jun.04 13:15] |
| Nevăzut și neauzit, timpul ne e tovarăș de drum mereu. Dar, ireversibili suntem doar noi. Timpul se întoarce, iar și iar, cu aceeași lumină ca la început. | |
| = Mihaela Maxim | Monica Mihaela Pop [26.Jun.04 13:20] |
| Ciutura vremii rămâne mereu spartă. Timpul trece și se întoarce. Vine o vreme însă, pentru fiecare, când nu ne mai desparte nimic de marele înțeles al existenței. Drumul are început și sfârșit, viața are naștere și moarte. Apoi renaștere. Cele bune Mihaela! | |
| = 12 rînduri | Radmila Popovici [28.Jun.04 12:42] |
| Infinitate în 12 rînduri, multitudine de culori, sens și... Astfel simt poezia ta. | |
| = Radmila Popovici | Monica Mihaela Pop [28.Jun.04 13:53] |
| Radmila, cred că ești pentru prima oară aici cu un comentariu. Mă bucur pentru asta și-ți mulțumesc din suflet pentru apreciere! | |