| = copacul se cunoaste dupa fruct | Elena Malec [03.Jul.04 08:46] |
| si rodul zilei tale imi place, pe felii si chiar "muscat in graba cu toata gura"; lasa un gust si un must de poezie adevarata, mai aproape de esente, de scanteie, de farama de duh. Sa fie intr-un ceas bun! | |
| = . | Ionela-Jeni Grigore [03.Jul.04 10:07] |
| cred ca am mai zis o data, la o alta poezie a ta ca e "cea mai buna". atunci era alta felie cu orele ei. la felia asta spun e cea mai buna. sictirul din spatele etichetei e fatal si trist multumim ioana | |
| = filozofie | cornel marginean [03.Jul.04 10:19] |
| am citit cu interes poezia ta, inclinata spre gandire si filozofie, interesanta dar contemplativa, incheiata prin paradoxuri pe care nu le completezi cu o ideea a ta, spun eu... mi-a placut , cu stima | |
| = pe aceeași frunză | Mihaela Maxim [03.Jul.04 10:51] |
| trecut și eu pe-aici, văzut, citit, plăcut. spor. | |
| = sema soma | Albu Vladimir [03.Jul.04 14:18] |
| Pe cat de simplu din punct de vedere formal pe atat de percutant mesajul si mai ales starea pe care o sugereaza... o poezie care-mi place. | |
| = ziua ca fruct feliat | Florina - Daniela Bordieanu [03.Jul.04 14:41] |
| frumos Psalmul tau, Virgil. Am o singura marunta obiectie, care tine de forma : cuvantul "redundanta" e mult prea "tehnic" pentru intreg ansamblul textului. in rest, cu tot binele, felicitari. Dana | |
| = psalmul profetului | Alexandra Miere [04.Jul.04 00:31] |
| frumos. | |
| = Cititorilor Psalmului 2 | Virgil Titarenco [04.Jul.04 08:50] |
| Elena, ca întotdeauna, mulțumim. Ioana, "cea mai bună"... acestea sînt cuvinte frumoase dar de obicei cînd le aud mă gîndesc la două lucruri. Că trebuie să treacă ani buni ca să capete ecou și apoi că "cea mai bună" este cea care încă așteaptă să fie scrisă. Da, Cornel, nu le completez. La final este cititorul cel căruia i se oferă continuarea efortului contemplativ. Mihaela, punct, recepționat, stop. Vladimire, sincer mă bucur că i-ai simțit simplitatea. Poate era și vremea pentru mine. Alexandra, :) - mulțumesc - | |
| = pentru Florentina Bordeianu | Virgil Titarenco [04.Jul.04 08:59] |
| Florina, să știi că și eu, dacă am avut rețineri de vocabular, a fost acolo, la cuvîntul redundanță. In același timp însă acest text este puțin altfel. Nu îmi comentez sau explic textele dar aici voi face o excepție. Îmi este foarte greu să spun în ce moment al scrierii am decis să îl numesc Psalm, dar mi-am dat seama că fac ceva oarecum neobișnuit. Cînd spunem psalm ne gîndim oarecum la limbaj mai arhaic, quasi-religios, relativ liric, cu margini rotunjite și poate ornamente. Dar oare cum ar fi scris un psalm David sau fii lui Core dacă ar fi trăit astăzi în mijlocul generației noastre? Asta mi-a fost întrebarea. Și rezultatul este un fel de a încerca să răspund acestei întrebări. De aceea întregul text este oarecum abrupt, puțin paradoxal, lipsit de prea multă psalmodiere. De aceea, dacă tot am acceptat acest gen de exprimare totuși mă simt înclinat să continui să păstrez și termenul redundanță. Mulțumesc de trecere, citire și observație. Te mai aștept. | |
| = despre coincidențe | Alina Manole [06.Jul.04 17:39] |
Virgil, chiar sâmbătă am discutat cu cineva drag amândorora despre psalmi și mi-a recitat Psalmul 23. Apoi am citit pe poezie.ro 'Psalmul' tău. Stranie coincidență, nu-i așa? Te întrebi cum ar scrie David un psalm generației noastre. Interesant. De ce nu ai continua ideea? Cât despre poem: "e al nostru" din final pierde ideea "fructului" ca subiect (dacă am înțeles bine). În rest, e frumos, mai ales versul: "ne mâncăm orele încet". "Redundanța" se referea la "fructul vieții"? Dacă da, las-o acolo. Piatra e întotdeauna ciobită, chiar și cea din vârful unghiului. Perfecțiunea nu este nouă dată. | |