| = o dorinta rostita pe jumatate | Madalina Maroga [24.Oct.04 15:31] |
| Irina, Eu am auzit sunetul oglinzii si parcade undeva începe să miroase neverosimil a toamnă. Am remarcat frumusetea acestor versuri din finalul poemului tau - mi-ai învățat pașii să strige într-o altă limbă azi universul s-a întors definitiv cu spatele ca o dorință rostită pe jumătate ca o părere oprită în fața lui nu lucrurile simple nu au fost niciodată mai complicate când sunetele verii îmi sunt atât de departe și tu Madim | |
| = Toamna Irinei | Adrian Munteanu [24.Oct.04 16:08] |
| Expresivă imaginea unei toamne cu dimensiuni incerte. Incertitudine compusă din cioburile oglinzii și din distanțare față de amintirea trăirilor și a anotimpului. După propriile mele stări, aș fi simțit nevoia de a specula mai mult productiva sintagma " cum de nu ai auzit încă sunetul oglinzii?! s-a spart la picioarele noastre într-o vară oarecare noi am călcat pe cioburi sângerând și plângând ". Acesta este însă poemul tău și o toamnă unică, a Irinei. | |
| = madim și adrian | Irina Iacovescu [24.Oct.04 17:27] |
| Mădălina, m-am bucurat să te găsesc aici cu un comentariu, îți mulțumesc pentru trecere. Se pare că toamna miroase totuși a despărțire :). Sau poate nu?! Te mai aștept! Adrian, orice text este perfectibil, desigur. Din păcate, oglinda s-a spart. Îți mulțumesc pentru „toamna unică”, ai avut mare dreptate. Comentariul m-a înseninat. La recitire! | |