poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 10751 .



În reluare de la Cluj...Festivalul Eterna Epigramă
articol [ Evenimente ]
imagini, culoare, oameni și ...spectacol

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Decembrie ]

2005-11-29  |     | 




Image hosted by Photobucket.com


Cum de am ajuns la Cluj, aici e întrebarea, nu a fost o întâmplare, ci totul a venit așa de peste Prut, adică invitația la Festivalul de epigramă. Era prima dată când puteam să particip la un festival, și nu un festival oarecare, ci al epigramei, o lume care mă fascina, cu oameni la fel de fascinanți, atât de serioși încât nu știi când spun poante. Festivalul își începe lucrările în sala de conferințe a hotelului Napoca. Eu voi interveni foarte puțin pe parcursul acestui reportaj sau... voi derula banda ca lucrurile să se desfășoare așa cum au fost.


Sala de conferințe: Eugen Pop

Suntem la a 16-a ediție a Festivalului epigramei de la Cluj, iar Cenaclul este la a 26-a ediție. Organizatorii festivalului doresc să permanetizeze acest lucru. Festivalul este prilej de întâlnire în fiecare an. Pregătirile festivalului au mers destul de greu fiindcă din mijlocul lor a lipsit cel care se ocupa cu toate acestea - Marian Popescu.

Din colectivul de organizare a festivalului au făcut parte: Eugen Albu, Alexandru Stănescu, Efim Tarlapan, Puiu Marinescu, Gabi Moisa, Eugen Moța și Vasile B. Gădălin. Domnul senator Gheorghe Funar, fostul primar al Clujului, acum este la București, dar să știți că este aproape de noi cu sufletul și cu epigrama, și probabil mâine va fi în sală la Casa Armatei. Cineva bine intenționat, nu voi pronunța nici un nume, a vrut acest festival sub formă de concert pentru a fi transmis la radio în direct. Toate acestea, tocmai, ca iubitorii de epigramă să fie alături de noi, fiindcă ei ne doresc în fiecare an. Trebuie să știți că în ziarul Adevărul de Cluj au apărut mai mulți epigramiști, domnul Alexandru Stănescu va împărți acest ziar la cei prezenți în paginile ziarului.

Desigur că și anul acesta vă vom oferi o surpriză și anume o excursie intitulată: Drumul apei în Munții Apuseni, vom vizita hidrocentrala subterană de pe Someș, ne vom opri la lacurile Tarnița, apoi la o mănăstire din zonă și ultimul obiectiv: Muzeul Apelor, unicat în Europa. Un alt lucru deosebit va fi și înregistrarea făcută de regizorul Cornel Udrea pe DVD a participanților la festival recitând 2-3 epigrame, iar la sfârșit fiecare va primi acest DVD.

Efim Tarlapan

Dacă ați venit din toată țara pentru patru rânduri sau două rânduri de literatură, și ce este de remarcat e faptul că printre noi se află un octogenar venit tocmai de la Sinaia, înseamnă că face. La acest festival concurs s-a venit cu aproape 1000 de epigrame, ceea ce ne bucură foarte mult. Vor fi în jur de 12 premiați, desigur că de meritat, merită mai mulți, dar asta a fost puterea financiară a Clujului. De semnalat e faptul că au rămas două mari festivaluri în România, care își mai păstrează puterea epigramatică: Buzăul și Clujul. Un lucru mai puțin pozitiv e faptul că la Brașov și Ploiești cluburile alunecă spre neant. Ca un îndemn pentru toate cluburile și cenaclurile, e să existe înțelegere și mereu să fie împrospătate puterile cu tineri. De aici de la Cluj nu pot spune decât: Trăiască epigrama, sus cu ea!


George Corbu - Președintele Uninuni Epigramistilor din România

Dragi colegi, stimați confrați, aici sunt 6o - 70 de oameni și pot spune crema epigramei, reprezentanți ai cenaclurilor mai mari sau mai mici. Uniunea Epigramiștilor din România lucrează în condiții grele, nu are secretariat, nu are un vicepreședinte de onoare, începând de anul acesta îl propunem pe Mircea Ionescu-Qintus - seniorul epigramei românești. Ce este foarte important e faptul că noi existăm. Scoatem o revistă, care este unicat european, mondial și unicat în peisajul publicistic prin conținutul ei - Epigrama. O revistă care nu este popularizată suficient, și aici este una dintre lipsurile, pe care am vrut să le semnalez.

Noi am redus tirajul revistei la 350 de exemplare, s-ar impune o mai bună solidaritate, mai multă participare la această operă colectivă care este revista Epigrama - oglinda noastră. Publică aici mari personalități, încercăm să o meținem la cel mai înalt nivel. Veți vedea și în numerele viitoare vom ridica ștacheta, ne onorăm pe noi și vom face dovada că spiritului trebuie să i se dea locul care i se cuvine. În legătură cu Uniunea Epigramiștilor din România putem spune că după evidențele noastre avem 252 de membri din care 26 figurează ca retrași după informațiile date de secretara noastră doamna Viorica Panaintescu și de către responsabili de cenaclu. Aceștia s-au retras prin simplu efect al neplății cotizației, cotizație modică, care reprezintă dacă vreți unica legătură a unora cu breasla din care fac parte. Este inadmisibil și de neînțeles acest lucru, dar dacă într-adevăr își mețin dorința de a se retrage președinții cenaclurilor de față să anunțe. Revista Epigrama este difuzată atât cât se poate în București, difuzați-o și dumneavoastră prin mijloacele dumneavoastră, și haideți, să facem, să se știe de existența noastră.

Activitatea noastră se bazează prin canalul principal, care este revista, prin documente de la conducerea uniunii. În legătură cu colaborarea v-am rugat și vă rog încă o dată să sprijinții în funcție de aptitudini, de disponibilitățile intelectuale, preferințe pentru un gen sau altul, de la epigramă până la memoralistică. Colaborați la această revistă, este a noastră. Dumneavoastră puteți colabora și prin atragerea personalităților din zonele culturale din care activați. Faceți toate acestea pentru gloria epigramei, pentru individualitate și unicitate ei, dar mai ales pentru personalitatea revistei noastre.

În legătură cu tematica concursurilor, constat de la un timp o formă de concursuri care poate dăuna epigramei. Este inadmisibil după părera mea (am crezut că a fost un acciden, dar văd că se generalizează), să dăm câte cinci teme pentru un concurs al unui festival, mi se pare prea mult; în felul acesta nu dăm posibilitate să se exploateze o temă. Tema trebuie aleasă bine cu impact, ca fapt umoristic, dacă dam cum am primit de la Brăila cinci teme, ne rispim forțele, mai ales că termenul e și foarte scurt, sunt convins, că și în viața civilă a fiecăruia mai sunt altfel de evenimente, nu numai epigrama. Este foarte greu să ataci durabil și memorabil și cu creații de valoare pentru un concurs, încât o temă sau două la alegere, ar fi soluția cea mai bună, rămâne să vă pronunțați, este opinia mea pentru că avem interes să iasă epigrame bune, nu epigrame de duzină.

Trebuie menționate aici meritele unor membrii ai uniunii, cum ar fi Elis Râpeanu, care ne-a dat o grandioasă lucrare consacrată epigramei românești. O altă inițiativă care merită enunțată este cea a lui Gheorghe Culicovschi din Buzău, care a mers pe urmele mai vechi ale unui coleg, care scosese un almanah al epigramei, iar el a avut inițiativa unui anuar al epigramei în care ne regăsim.

Vreau să vă anunț că mâine la festivitatea de premiere se vor acorda Diplomă de merit pentru patru epigramiști din diasporă: Viorica Voicescu - SUA, Florea Ștefănescu -Germania, Ovidiu Creangă - Canada, Arelian Dumitrică - Italia, celor din diasporă din motive patriotice, din motive naționale, pentru ai lega și mai mult de țară, dar și pentru că, acolo unde ei se duc, promovează epigrama românească; Florea Ștefănescu participă la un cenaclu Apoziția din Germania unde a introdus epigrama, Ovidiu Creangă a inițiat în Canada cenaclul Frunză de arțar și nu în ultimul rând (nu e un secret) acești oameni contribuie material la revista Epigrama pentrru ca noi toți s-o putem avea.

Tot Diplomă de merit vor primi: Marian Popescu și Efim Tarlapan autorul mai multor antologii românești din toate ținuturile. La acest festival Efim Tarlapan este prezent cu două volume magistrale de antologii de epigrame. Pe lângă cei doi mai sunt vizați: Viorica Georgia Crsitodulo, care a făcut prima tentativă de transpunere a epigramei naționale într-o limbă străină și anume în italiană, cel de-al doilea este Eugen Deutsch care a tradus în franceză epigrama românească. Aceștia sunt primii laureați ai noii diplome - a doua recompensă, din păcate numai morală, pe care o primesc.


Marian Dobreanu - Tg. Jiu



Deși cenaclul Hohote nu își asumă nici un merit - Centru Județean de Creație Gorj lansează Festivalul de umor Ion Cănăvoiu editia a 13- a - concurs de volum, concurs de epigramă, de caricatură; premiile sunt destul de consistențiale premiul I- 5 mil, II- 4 mil, III-3 mil. La epigramă sunt două teme: Ruginie toamnă și Vorbe la cramă.





Eugen Pop - Cluj


Noi funcționăm pe lângă Biblioteca Județeană Octavian Goga, rugăm pe toți președinții de cenaclu, să ne ajute, să înființăm o bibliotecă de epigramă la Cluj - Napoca. Cei care doresc să aibă o carte, are la dispoziție această bibliotecă, dacă ne ajutați cu toate cărțile de epigramă apărute de la 1854 (anul primei cărți de epigramă). Un alt lucru pe care ni-l propunem e să realizăm o istorie a epigramei românești, dar nu mă refer doar le epigrama în volum, ci la tot ce este legat de epigramă: ziar, broșuri etc.



EfimTarlapan


Propun ca să ne organizăm mai întâi pentru un festival la București și apoi un congres - Congresul Național al Epigramiștilor, ne unim acolo, și acolo să vină toate cluburile, așa că dați tonul cei de la București.


Ion Berghia

Cred că este bine ca la toate festivalurile să se pună în discuție și problematica științifică a epigramei, nu de alta dar se crează părerea că epigrama e creată de oricine și oricum. A doua problemă e că lipsește apoape definitiv comunicarea între noi membrii uniunii, mai ales că cenaclurile au rolul de a ne uni, sperăm că să fie așa. Un alt lucru: cum îi considerați dumneavoastră pe cei din Republica Moldova, a fi din diasporă sau sunt de la noi? ( mai multe voci, că sunt de la noi) Vreau să vă spun că împreună cu Mircea Trifu am organizat cu un cenaclu la Chișinău, toți epigramiști de acolo au primit cu ajutorul meu, carnet de epigramist, tot atunci epigramiștii din Chișinău primeau câte un exemplar din Epigrama fără plată. Dacă s-ar putea, cu atât mai mult că cei de dincolo sponsorizează această revistă, am putea face un gest - să trimitem epigramiștilor de la Chișinău câte un exemplar.

...........................................................................................................................

Sala de spectacol - Casa Armatei din Cluj

Sala plină cu persoane de diverse vârste, o voce de undeva de dincolo de cortină sau de dincolo, anunță: atențiune, atențiune, ușile se închid la ora fixată, după, nu mai intră nimeni, iese cine poate, dar nu o să mai poată...

de nu e țara asta înclinată
altfel nu pot să-mi explic, de loc,
cum năvălita, apa, ca la semn de-odată,
prefigurând, în special un alt potop,
sau, scărpinat românii, lung, sub clop,
icoana maicii a rămas pe veci, mirată,
zău, explicația de logică, îmi scapă,
și-am c-am șezut o vreme de năuc,
de-atâta stat în inedit cu apă,
și cu vânzări la cizmele de cauciuc.
dezastrelor le pun nume de fată,
dar, unde-o să găsim noi un fătoi
să defineasc-o țară aproape scufundată
mai rău ca-n vreme de război?

bine ați venit prieteni, duși de val, la Cluj,
pentru un strașnic festival!
cu cărți, cu vâsle, pe pontoane,
cu trenuri moi, cu avioane
pe rute ocolitoare, și ciudate,
mai înotând cânește, mai pe spate,
dar, ați sosit!
ceremonii vă așteaptă,
morala, chipul și-l îndreaptă,
din nou, se adună morile de vânt,
se zgribolesc lovite parcă de tornadă...
păzeaaaaaa, sosesc epigramiștii, cu avânt,
și-s puși pe critici mari, pe ceartă,
dar, dincolo de toate, stăruie în van,
se aude ca un clopoțel tras prin zăpadă,
suspinul, rosinantei de maian
ce din frumoasa aventură, deturnată,
i-acum pe-un galantar de lux, salam,
iar Sancho a îmbătrânit, de-odată.





Doamnelor si domnilor n-ați văzut cum se plocedează? Mâinile sus și aplaudați, aveți de ce, cei care nu pot să lidice mâinile sus, să se loage la cei de alături să aplaude si pentru ei... lăspunsul e...nu...






Anca Stănescu și Florin Pruteanu



Doamnelor și domnilor: bună seara și bine ați venit, dragi oaspeți din țară, și străinătate! Sperăm să petrecem câteva ore împreună în care să ne bucurăm. Ca de fiecare dată, și astăzi un program generos, în care fiecare epigramist are posibilitatea să dea glas gândurilor dar și atitudinii. Trăim un timp al paradoxurilor, al contradicțiilor, care sfidează logica și tradiția, dar optimismul nostru care ne-a scos de atâtea ori din necaz...Stai, stai că ne-a băgat și-n buculuc... optimismul cum spuneam, șugubăț și imprevizibil a câștigat pe toată linia, și cum altfel?...toate fațetele zarului arată astăzi cifra șase, și numai astăzi...suntem onorați așadar, din nou, de calitatea ce o avem, de a oficia ceremoniile spiritului ludic... Anca Stănescu și Florin Pruteanu și... eterna epigramă!

F. Biblioteca Județeană Octavian Goga, a reprezentat din totdeauna acel laborator de dialog, de colaborare culturală, de susținere fără echivoc a tuturor manifestărilor aliniate ideii de spirit și de artă.

A. Acesta este și motivul și bineînțeles că și aceasta, cea de-a șaisprezecea beneficiază din plin, de spiritul colegial al celor de la Biblioteca județeană Octavian Goga.

F. În deschiderea acestui specatacol, o invităm pe scenă pe doamna Doina Popa, directoarea acestei prestigioase instituții, astăzi și în calitate de președinte de onoare a festivalului Eterna Epigrama - septembrie 2005.

Doina Popa

Distinși invitați, îmi revine plăcuta onoare, de a vă adresa un cuvânt de salut, și de mulțumire din partea Bibliotecii Județene Octavian Goga, organizator al acestui festival alături de Cenaclul Satiricon și de Consiliul Local și de Primăria Municipiului Cluj Napoca. Sunt deja 26 de ani de când biblioteca și Cenaclul Satiricon, fac casă bună spre încântarea clujenilor sper eu, suntem împreună de 16 ani la acest festival în care se întâlnesc cei mai buni epigramiști din România, cărora le adresez un bun venit și dumneavoastră invitaților din această după amiază, și împreună sper să petrecem un timp plăcut în derularea acestui program.

Festivalul a ajuns deja la a 16-a ediție și eu cred că are suficiente premize pentru a continua în viitor, daca ar fi să mă refer doar la câteva argumente, aș spune, că este în primul rând vorba de tradiția lucrului bine făcut, unde aici la Cluj noi ardelenii am dovedit întotdeauna, chiar și când este vorba de un festival al umorului, apoi este vorba de umorul de bună calitate, pe care cu generozoitate ni-l oferiți de fiecare dată. Este vorba de generațiile noi de epigramiști care au lărgit sfera aceasta a iubitorilor și creatorilor de epigramă, și numărul lor este mai mare acum după 16 ani, dar este și aprecierea pe care o simțim noi din partea publicului, și chiar nevoia noastră de a ne destinde, de a ne bucura cu poantele epigramelor și de a fi împreună în aceste momente. Programul acestei ediții a festivalului a fost conceput în scenografia și regia domnului Cornel Udrea și prin modalitățile deosebite pe care le îmbină cred că reușește să atingă acest standard de veselie pe care îl așteptăm și de bună dispoziție cu toții.

Este vorba de șarje și portrete de Virgil Tomuleț și Cristian ... de Clubul vedetelor din Cluj Napoca, recitalurile muzicale ale lui Mircea Sime și Florin Săsărman, momentele vesele ale lui Mihai Lazăr, surprizele lui Pinochio, ipostazele coregrafice - Gabriela Batorii, apoi expozițiile de caricatură pe care le-ați vizionat, exercițiu de imaginație-sculptură și prelucrare a lemnului de Ioan Udrea, expoziții de fotografie artistică de Ina Chira, lansări și tărguri de carte pe care le-am oferit și decalogul bunului epigramist. Bineînțeles, toate ne vor ține în tensiune, până când vom afla, cine sunt cei mai prestigioși epigramiști pe care juriul a considerat să-i premeieze pentru ediția din acest an. Cu convingerea, că, vă veți simți bine și acum alături de noi, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc o după amiază plăcută.

În fața dumneavoastră vor veni primii invitați, primii oaspeți. Pentru a da posibilitatea tuturor bijuteriilor pe care le veți comprima, și ca să ne exprimăm așa mai pretențios un fel de mp3 ale poeziei, am ales această variantă mai aproape de dumneavoastră, care sunteți spectatori până la un moment dat, mai exact până la momentul când vă veți afla, aici aproape de microfon... Așadar epigramiști în arenă!



Nicolae Paul Mihail

deosebire oenologică

când te compari cu păstorel
vorbind de-al epigramei har
tu te deosebești de el
ca damigeana de pahar

poetului umorist Zarafu

plecă croit din bucurești
s-ajungă drept la ipotești
bilete însă dumnealui
avea doar până la vaslui


Ion Diviza - Chișinău

O frumoasă declarație de dragoste pentru doamnele și domnișoarele din sală:

femeie fiindcă te iubesc
si vreau mereu să-ți fie bine
un singur lucru nu-ți doresc
un soț ca mine

tatăl semnaristului fecund:

n-ai fost băiatule cuminte
mereu cu ochii pe virgine
ca mâine iar vei fi părinte
iar popă nu mai scot din tine

unirea la români:

cu lozinci și tam-tamuri
se unesc numaidecât
mai întâi se strâng ca neamuri
și apoi se strâng de gât



Valerian Lica – București, redactor șef revista Epigrama


minciuni diverse fel de fel
în cel mai nemilos duel
ce le-au căzut n-am fire-n păr
în lupta pentru adevăr


obsedat că nu mai scapă
de blestemul cunoscut
ocolind în cale-o groapă
în prăpastie-a căzut



George Zarafu

mie însumi care uneori sunt confundat cu Gorbaciov:

de voi fi iar comparat
vă voi spune cred cu rost
nu sunt singurul pătat
care a rămas în post


sub o ramură de măr
dintr-un cimitir uitat
stă-ngropat un adevăr
apărat de-un avocat




Elis Râpeanu - București

domnului Virgil Tomuleț:

important la vârsta a treia
când problema e mai grea
nu-i cum cucerești femeia
ci cum poți să scapi de ea

tuturor doamnelor din această sală - revenire la domiciuliul conjugal:

fugită cu-n voinic din sat
se-ntoarse după un timp voioasă
și soțul iartă c-a plecat
dar nu și că s-a întors acasă

oul lui columb:

de columb un zvon mai nou
circulă cam fără rost
cică avuta doar un ou
dar... ce bărbat a fost



Mihai Sălcuțan

regulă și excepție:

mulți bărbați la mare
au o zi nefastă
unii plini de soare
alții de nevastă

inocență

vinul vechi e simfonie
de culori arome gust
doar novicele nu știe
și o caută în must



soția în vechea noastră garsonieră

promis-am că trăi-vom bine
mașină vilă ea cuminte
rezistă încă lângă mine
gândește ca o președintă

reminescențele legii fondului funciar

soacră-mea avut-a opt hectare
odihnește acum în cimitir
dar și așa ma enervează tare
că muncesc și numai eu transpir



Dan Căpruciu – Galați

moștenire străveche

primesc somații chiar din zori
ca-n epoca fanariotă
strămoșii mei erau datori
cu întreținerea la grotă

păsări și ''păsări''

migrând spre zâri cu multă sfadă
au mai lăsat din a lor trupă
câte o pasăre de pradă
ascunsă sub minijupă




Vasile Larco - Iași

festivalul de epigrame de la Cluj

Zarafu Larco și un altul
făcând în epigramă saltul
ține o sală în picioare
cînd sala scaune nu are

umorul românesc

spun vorbe dulci precum nectarul
n-aș vrea pe nimeni să insult
la noi au mulți umor cu carul
dar carul scârțâie cam mult




Mulțumim tuturor celor care ne-a adus încă odată zâmbetul pe buze... Și parcă s-a spart gheața, acum pentru dumneavoastră avem și lansări de carte. Avem cărți importante cum este și cea a lui Efim Tarlapan, prezent aici, de aceasta dată și ca președinte al jurilui, dar și ca autor, al unei antologii deosebite pe care ne va face onoarea și plăcerea s-o prezinte domnul Constantin Mureșan... o voce... ceasul al doisprezecelea... epigrama contraaaaaatacă.









Alexandru Filip și Clubul Vedetelor



Voi încuraja prima dată copii. Toți copiii sunt frumoș, talentați, dar ai mei sunt cei mai buni, și de ce spun astea? Pentru că ei iubesc muzica, pasiune pentru unii si mă rog la Bunul Dumnezeu să fie chiar, profesie. Stropi de tinerețe zâmbete și frumusețe... în spectacol... (mi-aș dori să-i auziți)...


Festivitate de premierre: cei mai buni dintre cei buni!

A. Sună foarte periculos, pretențios, serios și adevărat în același timp, ați fi vrut cu siguranță să-i mai lăsăm pe scenă pe cei mici, ei mai vin, nu au plecat de tot. Oricum să trecem la juriul care s-a ocupat, a tăiat și a... nu mai spun, și-a spânzurat, oricum a bifat și a notat, juriul din aceasta ediție este format din: domnul Efim Tarlapan- președinte, scriitorii: Marcel Mureșanu, Constantin Compleșan și publicista Mihaela Bucu de la Adevărul de Cluj. Iată o echipă de judecători le putem săpune, ce impune respect și vă asigurăm de altfel o să vă convingeți și dumneavoastră, o echipă obiectivă și necruțătoare.

F. Spuneam că scopul nerostit al prezenței în acest festival este acela de a prezenta valorile epigramistice, valoarea artistică în sine, pentru că, știți și dumneavoastră, nu există epigrame bune, nu există epigrame rele, există pur și simplu Epigrama cu E mare, care poate oricând să se așeze într-o antologie.

A. De această dată, și cel puțin, pentru prima echipă de premiați, ca să ne exprimăm așa, am pregătit și primele mențiuni. Avem o secțiune, pentru tema: Gândesc, deci rezist, primul premiat este domnul Precupețul din Galați, Teodor Munteanu tot din Galați și domnul Valentin Groza din Tg. Jiu:

Valentin Groza - Tg. Jiu

totu-n țară este trist
se adâncește criza
mă gândesc să mai rezist
până-mi iese viza

modernistă el nabab și gârbovit
ea frumoasă ca-n revistă
l-a luat că s-a gândit
că trei zile nu rezistă

împletind cu sârg și har
poante și destine triste
ne gândim că-i necesar
epigrama să reziste

F. Trei diplome la secțiunea temă liberă sau așa cum îi spune la vânătoare liberă, o invit pentru a înmâna diplomele pe doamna Angela Nistor- inspector de la Directia Învățământ Cultură de la Primăria Cluj Napoca.


Nicolae Ghinoiu – Calimănești





la muncă te întreci cu graba
și la bancuri mă înfunzi
rade-mă mi-a crescut barba
de când aștept să mă tunzi







Mariana Dobrin

Bună seara Cluj! Eu vin din regat și mă simt extraordinar în seara asta, aveam emoții când am văzut că în prima parte s-a citit epigrama acolo jos, la microfon, și mă gândeam, că nu am ocazia să văd cum te simti pe scenă la Cluj – extraordinar! Mulțumesc juriului, că, m-a onorat cu această mențiune, pe mine, o începătoare în epigramă. Mulțumesc și tot respectul Ardeal! În Ardeal am noroc, în urmă cu ceva ani am câștigat locul I pe țară la Tg - Mureș în domeniul muzicii, în urmă cu câteva luni un locul III pe țară în epigramă, și acum, vine o mențiune dar la un concurs extraordinar de important pentru mine. Multumesc frumos!

rugăciune în timpul inundațiilor

doamne apa-i dat prea multă
doar o rugă îți mai spun
la români te rog m-ascultă
dă-le și ceva săpun



Nicolae Zărnescu - Slatina


femeia-i lucru evident
exact ca un medicamen
dacă ai putea ce bine-ar fi
să iei și de trei ori pe zi


e sublimă încercarea
ce-o probăm de-o veșnicie
cu răbdare trecem marea
neagră-a noastră sărăcie





A. Ne-am gândit să vă oferim muzică populară în afirmare și în același timp cu respect față de tradiție și față de ceea ce înseamnă la urma urmei supravețuirea cântecului popular atât de vulnerabil în ultimii ani, ca urmare a concesiilor făcute către unii.... Astăzi Mircea Sime care va aduce confirmarea celor spus de mine.

A. Dacă tot ați auzit ceva despre cenaclul Satiricon, vă mai spunem noi încă câteva lucruri, că a ajuns la vârsta de 26 de ani, vârstă la care, cel puțin specialiștii consideră, că omul este deja matur, responsabil de faptele sale, dar mai ales, responsabil de epigramele sale. Cel mai puternic cenaclu epigramistic din țară vine și astăzi bineînțeles în fața dumeavostră hotărât să demonstreze ceea ce s-a demonstrat deja, dar s-a uitat de la un an până la celălalt, satiriconii sunt mulți, aproape 50 dar sunt și buni... și ne vor dovedi cei care urmează:


Eugen Albu - Cluj


de nu-mi spunea el cu franchețe
că-s grav bolnav că-i vai de mine
trăiam ca prostul mult mai bine
și-aș fi murit de bătrânețe


de când am devenit cuminte
refuz să mai consum alcool
ca rușii pe stomacul gol
și trag o votcă înainte





Ionel Andrașoni - Cluj



expoziție de gală
lucrări de mare artă
pe o masă-i sticla goală
eu sub ea natura moartă


să scăpăm de birocrați
nu putem mai cu folos
o să fim cu ei confrați
și găsim… ușa din dos




Alexandru Baetan Cluj



atâtea atentate ucigașe
cu demonii grupărilor pizmașe
ne fac s-avem preveziuni mai grave
în orice clipă putem fi cadavre

mi-e teamă c-o să mor curând
și n-o să mă mai văd fumând
dar teamă-mi este și mai mare
că nu pot bea la-nmormântare




Ioan Barbu Balan - Cluj



imitând pe fotbaliștii
ce în gafe se măsaoară
dau și ei epigramiștii
uneori cu poana-n bară


din superba ta lucrare
ce pe toti ne-a incantat
am aflat ca din EROARE
ai facut ...un DOCTORAT



Maria Bumbea - Cluj





mi-aș face-o casă în pădure
și de-aș vrea eu să mă fure
dar păcat vremea-i tărzie
eu bătrână ea pustie







Aurel Buzgau - Cluj


nu-mi răspunde la-ntrebare
cum atâtea domnișoare
care intră pe alei
la ieșire sunt femei

fix la patru vrea s-ajungă
pune epigrame-n pungă
și fiind bătrân cu clasă
uită poantele acasă




Aurel Cota – Cluj





mare-mi este bucuria
că trăiesc în România
și gândesc fără-a fi trist
până când o să rezist








Vasile B. Gadalin – Cluj



ca poet născut în Coasta
ce-s din neamul lui mârlan
vreau să plec din lumea asta
nu în ladă ci-n logan

deseori tăcut ca mutul
stă cu gândul la pahar
stabilindu-și azimutul
care trece drept prin... bar





Gabriela Gentiana Groza – Cluj



insistent îmi spui că vrei
un must dulce o pastramă
însă el ca de obicei
îți servește-o epigramă


și ne-a făcut caricatura
din profil și ca atare
dacă-nchisă ne-a fost gura
ne-am luat nasul la purtare




Neculai Ionascu – Cluj



fără a fi abilitați
îi înțeapă pe confrați
dar când se împiedica
n-are drept la replică

iz de toamnă-i pe afară
de zacuscă și oțet
gospodinle tot cară
iar bărbați-s la bufet





Maria Ionita – Cluj





aș mânca o prăjitură
un grătar sau o friptură
simt miresme abia rezist
gândesc doamne deci exist







Ioan Marinescu – Cluj






mi-a spus c-o să mă ia de noră
și-a vrut să vin cu el în pat
eu m-am gândit și-am rezistat
dar nu mai mult decât o oră






Gavril Moisa – Cluj



mi-a povestit un vânător
la vânătoarea din bihor
c-a fost măcel în felul lui
dar porci au mai rămas destui


de când e Boc la primărie
mă simt și eu în largul meu
că mi-a făcut o bucurie
să umblu gratis…teleleu




Nicolae Nicolae – Caransebeș



cu atâtea muște și sulfine
potop prin sate limitrofe
mă-ntreb cu ce-am greșit divine
de-avem atătea catastrofe

e anotimpul cel mănos
când înflorește tufănica
iar vinul aspru și spumos
se logodește cu ulcica





George Petrone – Iași



șarmante suple cu mișcări feline
artistele astfel corespund
izvoarelor cu ape cristaline
că li se vede totul pân’ la fund


susțin ca spectator și lector
că-i instituția simbol
în care cel ajuns director
nu joacă practic nici un rol





Eugen Deutsch – Iasi



azi guvernul cu prestanță
ia corupția la horă
însă ce mai discordanță
el minor și ea majoră


în lumea noastră cam ciudată
eu sunt un paradox o știu
sunt tot ce n-am fost niciodată
nimic din ce era să fiu





Ion Berghia – Iași



minune mare e gândirea
dar rezistența-i mai ceva
întâia ține omenirea
și-a doua hamul pentru ea


mulți umoriști o feștelesc
și mai cărunți și tinerei
căci muzele de-i părăsesc
își pupă frații de condei





Nelu Vasile Turburea – Gorj




de-ale lui anticipate
mă doare și-n cot și-n spate
și mi-i greu dar mai insist
durerea să rezist

spre a scăpa de relele adunate
foamea scumpetea lenea și prostia
soluți să găsească azi mai poate
doar gânditorul de la hamagia




Radu Păcurar- Cluj



că adevărul e în vin
spunea latinul în răspăr
iar eu ca brav urmaș latin
sunt însetat de adevăr


adam în jos privea tăcut
căci din pământ era făcut
iar eva , os din coasta lui
privea spre osul dumnealui




Ioan Miclescu - Câmpina





cât te știi încă-n putere
și ești la cules de mere
treaba merge de la sine
cu femeia lângă tine







Ionel Iacob Bencei –Timișoara

Onorată asistență vă rog să-mi permiteți, ca înainte de a rosti cele trei epigrame, să vă adresez salutul maestrul Ștefan Popa Popas; toate cele bune! Dumnealui a plecat în Franța. Eu am venit aici cu premiul Dimitrie Jega pentru epigramă, fondat și sponsorizat de maestru Ștefan Popa Popas. Eu am rolul de consilier, de ce Dimitrie Jega? Pentru că, a fost omul care în 1976, când Popas tânăr student, pe atunci Ștefan Popa trebuia să plece în Franța la o expoziție și nu avea bani de drum, maestru Jega, care a condus cenaclul din Timișoara, și care, la 1 octombrie împlinește 36 de ani de atestare documentară și activitate neîntreruptă; s-a dus i-a văzut tablourile pentru Franța și i-a spus: pleci sau nu? Maestre aș pleca, dar nu am bani de drum, cât te costă drumul? Cu banii de buzunar 5000 de lei, atunci erau două salarii bune. Maestru Jega a scos din buzunar 5000 de lei și i-a spus lui Popas așa: acuma te duci, pentru că acuma e momentul afirmării, îi restitui dumneata cand poți, din premiile luate. Pentru mine a fost un mentor. Fundația Popas Art și Cenaclul de Satira și Umor din Timișoara acordă premiul Dimitrie Jega pentru epigramă, pentru har, pentru originalitate, prozodie impecabilă, poanta și fair - pley (se înțelege să nu duci mâna printre sau peste gard și să furi idei și fapte din grădina vecinului), domnului Gheorghe Penciu din București și un premiu de 5mil.

l-am surprins furând din ele
însă nu s-a sinchisit
pe pășunea muzei mele
paște apis fericit

fântânarul sapă sapă
până când găsește apă
iar bețivul bea și bea
și nicicând nu dă de ea



Dan Căpruciu – Galați

tocmai de-aia înțeleptul
te-ncadrează între modești
că a face pe deșteptul
presupune că nu ești

femeia-i pianul gingaș
pe care cântând nu te lași
și singur cu ea nu dai greș
când știi pe ce clape s-apeși

când era mai mărișor
o lua peste picior
azi o ia că e mai mare
peste ambele picioare



Ioan Jorz – Caransebeș



într-atât este de curat
imaculat și fără vină
de poți jura c-a strănutat
cu ceașca de cafea în mână


moșul alb ca o alviță
încă-i tare pe picioare
l-a bătut pe fiusu piță
în legitimă apărare




Maria Tănăsescu

viața se deschide-n față
în amploarea ei firească
vai de cei ce nu învață
să reziste să gândească.

noi privim în viitor departe
fiindcă școala astăzi ne învață
nu doar teoriile din carte
ci și cum să rezistăm în viață

nu mă joc precum bunica
cu păpușa și pisica
eu acum dețin secretu
jocului cu internetul









se poate inversa sloganul
și la concurs e chiar firesc
de vreți să fiu cu voi la anul
declar rezist doar de gândesc








Trăiesc din amintiri, nu-i bai, că pe amintiri nu se pun impozite, fiscul nu te întreabă când ai iubit prima dată, nici cu cine ți-ai dat jos în premieră națională budigăii de adolescent, fiscul nu te întrebă, fiscul vine, și îți lasă o țidulă acasa cu o cifră sau două și cu mai multi de O, cu cât îs vocalele mai multe cu atât te scarpini mai adânc în cap. Acuma, cum să vă zic, țidulele astea, care le lasă fiscul, astea trebe să le plătești, că, dacă nu, nu ai ce face. Eu, de exemplu, am plătit mulți de O, am avut o grămadă, și mi-a zis cineva, că, vezi că nu-i spune O, ii zice, zero, apăi, până la urma i-am dat dreptate, că suntem într-un mare zero, zero, la noi în sat îi zice budă, așa-i zice. Dragii mei, avem mai mult nimic decat ne trebuie, încât putem să dăm și la alții. Uite, pentru gândurile astea, rostite cu glas tare la localul de la noi din sat: Mâța cu Clopoțăi am luat vreo trei palme domnule, peste gură, de la șefu de post; tot era înainte de mare evoluție din agiunul Crăciunului de amu 15 ani. Acolo după ce ne-am lămurit și cum e cu refoamea, cum e cu tranziția, care și când meri șade; mi-a zis plutonerul Coșarcă, bă, tu de ce te scarpini cu pălaria în cap, i-am zis și eu, păi pe dumitale când te mâncă în fund îți dai nădragii în jos? Pentru această întrebare retorică mi-o trăsnit o amendă simbolică de un milion, am zis c-o să plătesc când o să am, apăi el s-a uitat așa fix la mine m-o măsurat din cap până-n picioare, i-o ieșit ochii ca la o broasca cu basedow și mi-o zis: atunci lucrezi pentru comuniune, mâine vii și-mi sapi grădina, n-am zis nimica, că l-am mai altoit eu odată, cu niște probleme de l-am pus așe pe gânduri, că ne-o zis c-o făcut japonezi o mașină de prins hoți, în prima lună, galbejiții, au prins o suta de oameni, în luna a două, americanii care au cumpărat și ei mașina, o prins două sute, romanii, care au luat și ei mașina n-o prins nimica, că le-o furat cineva mașina asta care prinde hoți, se-ntâmplă! Uite așa stau și mă întreb, ca un om al muncii, cum toți bărbații au parte de femei, numai eu de nevastă-mea, altfel femeie foarte de treabă, femeie muncitoare, femeie la locul ei, cu care m-am însurat, că altfel, nu se putea, ea fiind în luna a șasea și frații la poartă la mine, cu securea în mână, bag samă, sa-mi repare poarta. Acum mă duc un pic facem o pauză la destăinuiri, și după aia vin înapoi, să stăm de vorbă, ca așa între preteni, fiindcă vă spun epigramiștii ăștia, sunt pretenii oamenilor. Mă duc acuma, și abia aștept să mă întorc, pentru că o fata de la noi din sat o zâs că ăsta e un fel de silogism, dapăi, cine se uită în gura lui, atâtea prostii vorbește, de nici nu poți să-l crezi.

...urmează alți epigramiști, alte confirmari ale epigramei.




Florina Dinescu – Ploiești



e-o sefa în plină avansare
ce nu găndește în esență
dar mulți barbați vorbesc ca are
o piesa a ei de rezistență


de-acum apare
strict necesară
denominare
parlamentară




Marian Dobreanu – Tg. Jiu



aceste liste aberante
mă trasnsformară în turist
pe dealuri la cules de plante
chiar mă gândesc să mai rezist


dilema asta mă separă
și mă apropie de tine
când doctorul mă face bine
epigramistul…mă omoară










sunt dascăl universitar
vecinul meu e măcelar
el nu gândește ca și mine
în schimb rezistă mult mai bine





Nichi Ursei de la Râmnicu Vâlcea



pe plaja cu nisip și sare
mi-au dovedit mai multe fâțe
că nu-i atâta apă-n mare
cât silicon băgat în țâțe


școala ne reglează viața
dar mămica-i dezolată
fata-nvață dimineața
dar băiatul niciodată






Ioan Toderascu – Costești, Vaslui



tipul care de o lună
dă anunțul prin ziare
are-o stare foarte bună
însă nu mai e în stare


dacă profii nu-i dau pace
și încearcă s-o asculte
domnișoara noastră tace
și aceasta spune multe




Vasile Vorobeț – Suceava



sora de la rasarit
n-a fost plânsă când s-a dus
iar gorjeni au chibzuit
sa n-aiba primar vreun rus


mutându-și meseria-n vale
pe ușă c-un afiș zoisos
i-a aviza pei cei din cale
de mâine tunde-i numa jos



Constantin Tudorache de la Ploiești





nici chinezul nici păgânul
când e vorba de muncit
nu rezistă ca românul
nemâncat și neplătit






Mihai Moleșag – Tulcea



prezent în spații culturale
în librării biblioteci
ea umple rafturile goale
dar nu și capetele seci


consumă fardul pudra și pomada
de crezi că-i cel puțin Sherezada
și te convingi de conversezi cu juna
că-n capul ei sunt nopți o mie una




Mihai Frunza - Braila



pe obraz o aluniță
gene lungi pe pleoape grele
rujul aprig pe guriță
iar la urechi manele


sunt mirat un pic
când la noi în țară
nu mâncăm nimic
însă vrem afară



Premiul II se acordă lui:

Gheorghe Bâlici – Chișinău



pe alei cand le văd cu plinul
cu-n ochi încep a le pândi
și chiar de mare-mi este chinul
rezist dar nu mai pot gândi

cu o sora-naltă de statură
am respirat doar gură-n gură
și-acum cu soața mă încaier
căci veșnic nu mi-ajunge aer

în viața asta are rost
când vezi că atât de rău te-npunge
să nu-i spui prostului că-i prost
că nici nu știi ce șef ajunge




George Constantinescu – Brașov



pe-al bunăstării drum
să obțină mari succese
unii practică acum
sexul în grup de interese


celor mulți din românia
recomand pe-un ton mai grav
dacă folosesc frânghia
nu uitați săpunul dove





Emil Ianus – Suceava



omul câinele și politica:

cica-n spațiul carpatin
....................................
dainuie un neam canin
cu apucături umane
structurați și ei în ginte
în partide cum ar fi
pe criterii de părinte
adică cu pedigree
încât cânii toți din vatră
în familie-i politică
unde permanent se latră
adică se critică
și să vezi ce hărmalaie
în alegeri pentru os
când potaie pe potaie
se colțește pe din dos
unii puși pe schiorlăială
fac mai rău decât minerii
dar ajunși ân capitală
îi întâmpină hingherii
alții chiar și mai slobozi
prin senat vagabnondează
dar vâzându-i vagabonzi
șeful ginții îi castrează
deci de-ajung prea mari în urbe
adică dulăi locali
unii ori încep să turbe
ori devin din câini șacali
adunând prea mulți talanți
însă pot ajunge-n lanț
căci dulăii au și ei
o monică macovei
și de-i prinde....
nu mai ține cu hau hau
și pe dânșii îi omoară
garda cea financiară
când dulăii cei din ginte
ne îmbată cu palavre
dragi căței să țineți minte
ăștia nu sunt câni sunt javre
însă partea ce frumoasă
și norocul la români
e că mulți câini sunt de rasă
și cinstiți săracii câini
c-am văzut și-un câine care
se ruga lângă un pom
doamne în caz de reîncarnare
nu cumva să mă faci om
căci decât un om politic
fără merit în senat
mult mai bun un mioritic
fiindcă sunt omologați




Alti epigramiști în arenă

Eugen Pop- Cluj



cum dările te-apasă
și viața-i un nivel
când nu ți-s boi acasă
să-i cauți în guvern


eu cu firea nu voi pierde
ginerico niciodată
că mă țin ca pomul verde
chiar de-o ramura-i uscată






Ioan Pop – Cluj


e toamnă iar spun toți poeții
cuprinși de frig și de amar
ei nu ajung ca toți procleții
s-o facă-n sud la gibraltar

că-s opozant eu nu ascund
și demonstrez în piața mare
iar de supuși mă doare-n fund
c-am încasat niște picioare






Florina Vlad-Rarau – Cluj






în UE vor intra doar hoții
și fetele pe trotuar
noi suntem ocupați cu toții
să-i punem note la primar






Alexandru Stanescu – Cluj






la control s-a constatat
ca-ajutoarele le-au luat
domnii de la primărie
inundați de lăcomie









Mihai Teognoste – Cluj



cu trasul din romani de-o veșnicie
istoricii ne-au dus cu sorcova
când noi suntem dovada încă vie
că ni se trage de la moscova


polițiștii pe-un suspect
îl forțau de două luni
să bea vin că e defect
detectorul de minciuni




Premiul I în acest an se acordă lui:

Nicolae Mihu – Sibiu



căutându-i pe adversari
și urmărindu-i la tot pasul
chiar și pe la poponari
și-a vârât partidul nasul


umorist cu mult talent
confirmat de zeci de jurii
Albul este evident
cel mai negru-n cerul gurii




Vlad Cernea Jerca



nu pot să spun că stau prea bine
iar să mă caut n-are rost
din patru medici unde-am fost
trei arătau mai rău ca mine


când muza vine să te cheme
de vraja ei să nu te-nduri
căci te ajunge peste vreme
blestemul...fostelor păduri





George Corbu - diplomă de excelență




toamna veșnic mă uimește
și-aș cânta-o cu poeții
cu condiția firește
să nu fie toamna vieții


Cortina cade încet peste zgomotul scenei, dar mai ales peste zgomotul sălii, cineva în spatele meu lasă ca ultimul acord să se piardă în liniștea anotimpului. A fost un spectacol, au fost mulți, pe câțiva din ei i-am pierdut în încâlciturile neașteptate ale peliculei, dar nu uitați dragi epigramiști, că nu vă voi scăpa la anul, iar drept recompensă, nu promit, dar mă voi ține de cuvânt vă voi dedica o epigramă.


Post Scriptum

Mi-e dor de Cluj: mi-e dor de țuică și de-un vin, / mi-e dor de-o prietenească horă, / mi-e dor de-o seară cu florin, / mi-e dor de-o bancă tricoloră! (Marian Dobreanu)

Satiriconului: cu voi aș merege-n făgădău, / să-ncingem o agapă, / da-n tarnița, florești, gilău, / voi mă-nțarcați cu apă! (Valentin Groza)



Nu rata spectacolul de imagini, trebuie doar să dai clik A I C I !****


și A I C I ! ****


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!