poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 34527 .



Ce este un scenariu
articol [ Creatie ]
Elemente de scenaristică, reguli de scriere, informatii utile Colecţia: Teatru, film, spectacol, puncte-puncte

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [valydor ]

2003-12-02  |     | 





Nascut ca o curiozitate cinematograful a devenit în scurt timp industrie. El s-a transformat repede într-un mijloc ieftin de distractie.

Pentru a putea întelege aparitia, dezvoltarea si transformarea mijloacelor de expresie ale artei cinematografice, nu trebuie sa omitem ca înca de la începuturile sale, cinematograful a fost „industrie”. Era imposibil ca cinematograful sa se fi nascut si dezvoltat ca „arta”, deoarece un film presupune costuri ridicate, care daca nu sunt recuperate nu mai face posibila finantarea si producerea altor filme. Tocmai datorita faptului ca a fost o afacere profitabila, cinematograful s-a dezvoltat atît de repede în scurta sa istorie.

Initial, pretentiile de arta ale cinematografului veneau din faptul ca-si tragea seva din alte arte – teatru, literatura, pictura, dar erau false pretentii, deoarece scopul realizarii de filme era obtinerea de profit.

Mijloacele de expresie ale artei cinematografice au aparut treptat, ca urmare fireasca a împletirii dintre cautarile realizatorilor de film de a inova aceasta forma de expresie si dorinta producatorilor de film de a obtine profituri cît mai mari - prin filme cît mai deosebite si mai spectaculoase.

Scenaristica este în primul rînd mestesug, nu arta, un mestesug care se poate învata. Este un gen aparte aflat la granita dintre literatura si artele vizuale. Scenaristica este unul din mijloacele de expresie ale 'artei cinematografice'.

Scenariul (dramaturgia filmului) poate deveni arta daca este valorificat alaturi de celelalte mijloace de expresie cinematografica [regia (decupajul), imaginea (compozitia cadrului, lumina, culoarea, unghiul de filmare, mobilitatea aparatului, dramaturgia cadrului, formatul cadrului), sunetul (dialogurile, zgomotele si muzica), decorurile, costumele si machiajul, efectele speciale, montajul] în produsul final: FILMUL.

Un scenariu prost va genera întotdeauna un film prost si neinteresant. Gînditi-va ca un proiect pentru un film de lung metraj dureaza în medie trei ani de la dezvoltarea ideii si scrierea scenariului pîna la realizarea filmului si distribuirea acestuia pe marile ecrane. De aceea este putin probabil ca cineva va gasi un producator dispus sa riste sa investeasca timp si bani într-un scenariu prost.


Ce este un scenariu?


Scenariul este un gen aparte, aflat undeva la granita dintre literatura si vizual. Scenariul nu este literatura, nu este poezie, nu este filozofie, nu este teatru; este diferit de toate celelalte tipuri ale literaturii. În scenariu nu se folosesc metafore ca în poezie sau descrieri ample (locuri, stari sufletesti s.a.) ca în proza.

Scenariul are un stil concis, riguros, laconic. Un scenarist este mai degraba zgîrcit cu cuvintele, încercînd sa exprime cît mai mult prin cît mai putine cuvinte. (Mai putin înseamna mai mult!)

Scenariul cinematografic constituie baza construirii unui film. De la începuturile filmului sonor, cînd s-a facut simtita nevoia unui scenariu elaborat si pîna în prezent, scenariul s-a dezvoltat atît ca forma cît mai ales ca tehnica, tinzînd spre o standardizare fireasca.

Un scenarist procedeaza invers decît un regizor, el transpune imaginile mentale ale povestirii cinematografice în cuvinte, în cît mai putine cuvinte, fara însa a îngreuna textul cu indicatii tehnice, pe care oricum le va dezvolta regizorul în decupaj. În scenariu se precizeaza doar detaliile importante, pentru a preciza locul si timpul actiunii.

Cuvintele cheie sunt: Cine? (eroul) Unde? (locul) Ce? (actiunea) De ce? (motivatia) Cum? (modul de rezolvare)

În principiu, scenariul este povestea unui erou (protagonistul) care sufera o lipsa (prejudiciere) pe care încearca sa o remedieze sau recupereze. Aceasta lipsa poate fi un obiect, o persoana sau o stare sufleteasca.
În general, aceasta lipsa este provocata de antagonist (eroul negativ, "raul"). Scopul antagonistului este de a împiedica protagonistul sa remedieze lipsa.
Povestea se încheie atunci cînd aceasta lipsa este remediata sau înlocuita cu o lipsa si mai mare (moartea), iar antagonistul este pedepsit.
De-a lungul aventurii sale protagonistul îsi schimba conceptia despre lume si la sfîrsit eroul este un om schimbat.

Scenariul este o poveste spusa cu si prin imagini, chiar si cînd e vorba de dialoguri si descrieri. Într-un scenariu trebuie sa arati, nu sa spui! Ca scenarist, trebuie sa gasesti un corespondent vizual pentru orice element din scenariu. Nu poti pur si simplu sa spui ca un personaj se gîndeste la un anumit lucru, trebuie sa gasesti o modalitate prin care sa arati acest lucru.

Scenariul este despre o persoana sau mai multe, care se afla într-un loc sau mai multe, facînd unul sau mai multe lucruri. Aceasta persoana este protagonistul (eroul sau personajul principal), iar ceea ce face el, este actiunea.

Filmul este un mediu eminamente vizual care opereaza cu imagini în miscare: doi îndragostiti sarutîndu-se, o masina explodînd, un copil alergînd, un telefon sunînd etc.

Daca nu reusesti sa 'vezi' povestea (pe care vrei s-o transpui în scenariu) sub forma unui film, mai bine renunta sa scrii acel scenariu.

    Succesul unui scenariu depinde de urmatoarele elemente:
  1. O poveste deosebita.
  2. Un erou fascinant cu o dilema morala incitanta.
  3. Abilitatea de a „spune” povestea într-o forma dramatica, cu o structura bine închegata.
  4. Capacitatea scriitorului de a explora complexitatea sufletului uman si a necunoscutelor si nebanuitelor lui dorinte, aspiratii, obsesii, complexe de inferioritate / superioritate etc.


Structura unui scenariu de lung metraj

Atentie: structura în trei acte nu este singura structura posibila, dar este cea mai raspîndita; fara cunoasterea ei doar un miracol (sau geniul) te va ajuta sa creezi o structura atipica reusita.

Desi pare incredibil, o multime de scenaristi începatori neglijeaza un lucru elementar: orice scenariu are un început, un mijloc si un sfirsit. Pe baza acestor elemente este construita structura clasica în trei acte.

Orice scenariu pleaca de la o tema care presupune o valoare universala - de genul: "Daca dragoste nu e, nimic nu e" sau "Dragostea e mai puternica decît moartea". Stabilirea acestei teme la începutul scrierii scenariului este foarte importanta, pentru ca stii foarte clar în ce zona de misti si unde vrei sa ajungi.

Scrierea efectiva a scenariului este probabil cel mai usor lucru. Partea cea mai frustranta, mare consumatoare de timp si nervi, este construirea structurii viitorului scenariu. Se considera ca un scenariu se poate scrie în medie într-un interval de trei - sase luni; dar aproape trei sferturi sau mai mult din aceasta perioada este consacrata construirii structurii.

În Actul I se stabilesc regulile jocului. Aflam cine este protagonistul (eroul) si care este lumea în care el se manifesta. Dupa ce este stabilita starea initiala a eroului, apare lipsa. Protagonistul constietizeaza aceasta prejudiciere si astfel se instituie un mister. Eroul intra în criza si acest lucru îl determina sa treaca la actiune. Remedierea acestei lipse devine scopul personal al eroului.

În Actul II - eroul îsi începe aventura. El reactioneaza în concordanta cu caracteristicile sale interioare, dar nu destul de puternic, deoarece transformarea sa a început deja. Eroul se confrunta cu diverse încercari si pericole.
Antagonistul încearca sa-l determine pe erou sa renunte la scopul sau.
În tentativa unei iminente rezolvari spectaculoase a tuturor problemelor, o catastrofa (de obicei provocata de antagonist) îl deturneaza pe erou de pe drumul sau. Situatia care era favorabila eroului devine acum dezastruoasa, iar eroul pare ca nu are nici-o cale de iesire. Eroul se îndoieste de scopul sau si este gata sa renunte.
Eroului i se ofera o noua sansa. El gaseste o portita (miraculoasa) pentru a scapa viu si nevatamat din aceasta situatie. Antagonistul începe sa devina direct interesat de erou acum ca acesta s-a dovedit a fi o amenintare mult mai serioasa decît parea la început.

În Actul III se clarifica modul în care eroul îsi încheie aventura si îsi atinge sau nu scopul. Toate întrebarile nerezolvate pîna acum îsi gasesc rezolvarea. De cele mai multe ori prejudicierea este înlaturata, ceea ce duce la un final fericit. Cînd prejudicierea nu este înlaturata, se instituie un mister si mai mare (de obicei moartea eroului).

Schematic, structura standard a unui scenariu de 120 de pagini (120 de minute) arata în felul urmator:
(raportarea la numarul paginii din scenariu în care trebuie sa se întîmple un anumit eveniment este mai mult orientativa)


ACTUL I:


(Pagina 1 - 12): PREGATIREA – STAREA INITIALA:

  • Cine este protagonistul?
  • Unde si în ce împrejurari se desfasoara actiunea?
  • Care este starea lui sufleteasca?
  • Din al cui punct de vedere este relatata actiunea?
  • A cui este povestea?
  • Despre ce e vorba în aceasta poveste?
  • Ce vrea eroul si ce îl opreste sa obtina ceea ce vrea?
  • Ne place eroul si ne pasa de ceea ce i se întîmpla si de ceea ce doreste el sa obtina?

(Pagina 3): ÎNTREBAREA PRINCIPALA:

  • Care este întrebarea principala la care filmul vrea sa raspunda?
  • Care este tema?
  • Care este aspectul cel mai important pe care filmul vrea sa-l rezolve?


(Pagina 12): NOUA OPORTUNITATE:

  • Ceva se întîmpla în asa fel încît împinge evenimentele într-o anumita directie.

(Pagina 12 - 30): ALEGEREA DRUMULUI:

  • Datorita noii oportunitati, eroul îsi îndreapta actiunile spre îndeplinirea unui scop general.

(Pagina 25 - 27): SCHIMBAREA PLANURILOR / PUNCTUL DE RASCRUCE (PLOT POINT I):

  • Ce eveniment aduce în viata eroului o provocare majora?
  • De obicei este o rasturnare de situatie care îl forteaza pe erou sa raspunda sau sa reactioneze, care stabileste planul / scopul eroului, care defineste noul drum (curs al actiunilor eroului) pentru Actul II.
  • Scopul general al eroului devine acum clar si specific.


ACTUL II:


(Pagina 30 - 60): PROGRESUL:

  • Planurile pentru îndeplinirea scopului sunt puse în aplicare si functioneaza eficient.
  • Apar si unele conflicte, dar în general, lucruurile merg bine pentru erou.
  • Eroul se schimba si odata cu el se schimba sicircumstantele.
  • Provocarile / pericolele devin treptat din ce în ce mai mari.

(Pagina 45): DEZVOLTAREA POVESTIRII PRINTR-O SCENA SIMBOLICA:

  • O mica scena cu valente simbolice.
  • Ne arata cresterea / dezvoltarea eroului si ne da un indiciu asupra rezolutiei.

(Pagina 60): PUNCTUL DE UNDE NU MAI EXISTA ÎNTOARCERE (MIDPOINT):

  • Ceva se întîmpla în asa fel încît daca eroul merge mai departe pe acest drum si se implica în actiunile aferente – împotriva tuturor neajunsurilor, pentru obtinerea / îndeplinirea scopului, el nu se mai poate întoarce si nu mai poate fi la fel ca în starea initiala de la începutul povestii.
  • Uneori, scopul exterior devine interior / personal si încercarea de a-l realiza îl va schimba pe erou.

(Pagina 60+): MOMENTUL DE DUPA:

  • O mica scena care de obicei urmeaza PUNCTULUI DE UNDE NU MAI EXISTA ÎNTOARCERE.
  • Prin aceasta scena nu se urmareste dezvoltarea mai departe a actiunii, dar ea ne arata cum se schimba eroul, si care sunt obstacolele ce vor trebui înfruntate.

(Pagina 60 – 90): COMPLICATII SI PROVOCARI MAI MARI:

  • Scopul eroului devine mai greu de realizat ca niciodata.
  • Se pare ca va fi nevoie de mai mult de cît poate da eroul pentru obtinerea si realizarea acestui scop.
  • Cu cît acest scop devine mai greu de obtinut, si tocmai din acest motiv, cu atît mai mult eroul vrea si încearca sa-si realizeze scopul.

(Pagina 85 - 90): TOATE SPERANTELE SUNT PIERDUTE / PIEDICA MAJORA / MAREA DEPRIMARE / MOMENTUL RENUNTARII (PLOT POINT II):

  • Eroul se confrunta acum cu cea mai mare piedica.
  • Se pare ca eroul nu va putea sa-si realizeze scopul si este pe cale sa renunte la acest scop.
  • Ceva care va schimba totul se întîmpla – un eveniment care îi da eroului o noua sansa de a-si atinge scopul si îi dezvaluie calitati pe care nu stia ca le are.


ACTUL III:


(Pagina 90 – 108): ÎNCERCAREA FINALA:

  • Concretizarea finala a încercarilor eroului de a-si atinge scopul, care de obicei sunt concentrate în acest moment pentru realizarea unei ACTIUNI CONCRETE si SPECIFICE.
  • Un eveniment care se desfasoara acum îl educa pe erou si declanseaza rezolutia.
  • Eroul poate obtine ceva mai mult, sau, ceva dliferit decît ceea ce si-a dorit.
  • Eroul a învatat ceva (de valoare) din ceea ce i s-a întîmplat si a fost schimbat de acest lucru.
  • În acest moment se pun bazele unei noi complicatii cînd se urmareste un sfîrsit cu rasturnare situatie.

(Pagina 108 – 114): PUNCTUL CULMINANT:

  • Eroul este aproape de realizarea scopului, se confrunta cu obstacolul final.
  • Pentru a-si realiza scopul, eroul trebuie sa renunte la tot; trebuie sa înfrunte momentul de criza cînd pericolele îl împresoara de peste tot.
  • Acesta este momentul final cînd eroul nu are decît o alternativa – totul sau nimic. Astfel eroul îsi atinge scopul sau esueaza în realizarea lui.
  • Motivatia exterioara este rezolvata clar, de obicei printr-o confruntare cu antagonistul.

(Pagina 108 – 114): DEZNODAMÎNTUL:

  • Care este rezultatul realizarii scopului de catre erou?
  • Care este rezolutia?
  • Care este noua viata a eroului?

(Pagina 120): SFÎRSIT

Aceasta structura liniara constituie forma scenariului, unind toate elementele într-un întreg. În general, structura este relatia dintre parti si întreg. În cazul scenariului, întregul este povestea, iar partile care alcatuiesc întregul, deci povestea, sunt: actiunea, personajele, scenele, secventele, cele trei acte, incidentele, episoadele, evenimentele, muzica, locatiile etc. Structura este cea care tine povestea închegata; este relatia dintre toate partile care alcatuiesc împreuna scenariul într-un "întreg".
Pe scurt, orice scenariu trebuie sa tina cont de urmatoarele 9 elemente (asa numite noduri) care tin legata o poveste într-o structura unitara

    Pe scurt, orice scenariu trebuie sa tina cont de urmatoarele 9 elemente (asa numite noduri) care tin legata o poveste într-o structura unitara:
  1. Metafora ~ pagina 1.
  2. Tema ~ pagina 3.
  3. Premiza dramatica ~ pagina 10.
  4. Dezvoltarea conflictului ~ pagina 30.
  5. Scena simbolica ce dezvolta povestea pe un nou nivel de profunzime ~ pagina 45.
  6. Mijlocul povestii, punctul în care eroul nu se mai poate întoarce la starea initiala ~ pagina 60.
  7. Schimbarea telului eroului ~ pagina 75.
  8. Criza ~ pagina 90.
  9. Rezolutia ~ pagina 120.


Lista de verificare:
(utila la dezvoltarea, scrierea si rescrierea unui scenariu)

  • Ce vrei sa spui cu povestea ta...? ...De ce vrei sa spui aceasta poveste? Merita?...
  • Cum vor reactiona cititorii / spectatorii la povestea ta? Este... Interesanta? Fascinanta? Credibila? Completa?
  • Unde începe povestea ta? Care este premiza? Este protagonistul în criza? Ai creat regulile si restrictiile lumii în care se misca eroul?
  • Creeaza povestea ta premizele unei film care sa te tina tintuit de scaun de la început pîna la sfîrsit?
  • Unde se termina povestea ta? Cum sunt rezolvate personajelor? Si, ...de ce? Ai raspuns la toate întrebarile pe care le-ai ridicat? Ai reusit sa împlinesti asteptarile pe care i le-ai ridicat cititorului / spectatorului prin premiza?
  • Exista tensiune? Exista surprize? Cum se dezvolta conflictul? Exista un punct culminant? Este dezvoltata tensiunea dramatica prin fiecare noua scena spre punctul culminant? Este pastrata unitatea actiunii?
  • Cum sunt personajele tale? Placute? Interesante? Unice sau diferite? Mai mari decît viata? Le va pasa cititorilor / spectatorilor de aceste personaje, de ceea ce li se întîmpla?
  • Miza pusa în joc este suficient de incitanta? Riscurile pe care le implica sunt suficient de periculoase?
  • Sunt personajele tale consistente si veridice aît în actiunile lor cît si în dialoguri? Au voci distincte?
  • Cum este protagonistul tau? Pot cititorii / spectatorii sa se identifice cu el? Ce vrea el? Care este scopul lui în viata? ...Nevoile lui? Ce e important pentru el? Face fata conflictului cu care se confrunta? Sau îi întoarce spatele?
  • Care este motivatia personajelor tale? Sunt aceste motivatii vizibile? Justificate? Împletite în poveste?
  • Cine sau ce este antagonistul? De ce încearca antagonistul sa-l opreasca pe protagonist sa-si atinga scopul? Îsi merita antagonistul renumele? Ce îl motiveaza? Ce vrea el?
  • Nu cumva ai supra-explicat prea mult povestea? Este totul clar si concis? Premiza este cumva neclara si prea expediata? Evenimentele sunt mai degraba explicate prin descrieri sau dialog în loc sa fie dramatizate?


Decameronul SCRIITORULUI:

  1. Nu trebuie sa preiei criza / climax-ul din mîinile protagonistului.
  2. Nu trebuie sa-i faci viata usoara protagonistului. Nimic nu progreseaza într-o poveste decît prin CONFLICT.
  3. Nu trebuie sa scrii doar de dragul descrierii. DRAMATIZEAZA! Transforma descrierea în tensiune dramatica pentru dezvoltarea armonioasa a povestii tale. Foloseste aceasta tensiune dramatica astfel încît sfîrsitul unei scene sa dezvolte mai departe conflictul.
  4. Nu trebuie sa te folosesti de false mistere, surprize ieftine sau clisee. Nu omite nimic important din ceea ce protagonistul STIE. Prin modul în care povestesti, pastreaza-ti cititorii / spectatorii în pas cu eroul tau. Ei stiu ceea ce eroul stie. Nimic mai mult, nimic mai putin.
  5. Trebuie sa-ti respecti cititorii / spectatorii.
  6. Trebuie sa cunosti lumea pe care o creezi cel putin la fel de bine cum Dumnezeu cunoaste lumea în care traim. (...documentare asiduua...)
  7. Nu trebuie sa complici inutil lucrurile. În loc de complicatii foloseste complexitatea. Nu dezvolta complicatiile pe un singur nivel. Foloseste-le pe toate trei: Intra-Personal, Inter-Personal, Extra-Personal.
  8. Trebuie sa cauti în permanenta finalizarea perfecta a propozitiei, a fragmentului, a scenei astfel încît sa duci personajele la cel mai îndepartat si mai profund imaginabil posibil conflict pe care-l poate suporta povestea ta, fara însa a neglija credibilitatea ei.
  9. Niciodata sa nu scrii dupa ureche! Încearca sa creezi subtexte pentru fiecare text.
  10. Întotdeauna trebuie sa rescrii!

(Robert McKee)


Reguli de formatare

Daca cineva se gîndeste serios la o cariera în scenaristica, trebuie sa cunoasca regulile de formatare ale standardului nord-american. În România (înca) nu se tine cont de acest lucru, fiecare îsi formateaza scenariul cum crede de cuviinta.

Cel mai simplu mod pentru respectarea regulilor de formatare este folosirea unui program de calculator dedicat - cum este Movie Magic Screenplay sau Final Draft - care însa sunt cam scumpe, undeva în jurul a 200 de dolari.

    Cîteva reguli de baza:

  • Scenariul trebuie sa aiba aspect de pagina tiparita. Singurul font folosit este Courier 12. Fara aldine (bolduiri), fara italice, fara sublinieri. Textul este întotdeauna aliniat la stînga.
  • Pagina de titlu contine doar titlul si numele scenaristului (la mijlocul paginii) si informatii de contact (adresa, telefon) în stînga jos. Fara citate sau alte explicatii.
  • Nu se repeta numele scenariului / scenaristului pe celelalte pagini.
  • Nu se pune data sau numarul variantei scenariului.
  • Nu se lasa pagini albe.
  • Nu se pune o lista cu personajele si descrierea lor (cine sunt ele, ce vor etc.). Aceasta este o conventie folosita în piesele de teatru.
  • Prima pagina începe cu FADE IN (deschidere din negru).
  • Pagina de titlu si prima pagina nu se numeroteaza. Celelalte pagini se numeroteaza în coltul din dreapta sus.
  • Descriere scenei (slugline) trebuie sa contina locul si timpul zilei în care se petrece actiunea, precizîndu-se la începutul descrierii daca actiunea se petrece într-un spatiu interior sau într-unul exterior. Descrierea unei scene arata în felul urmator: INTERIOR (EXTERIOR) SUFRAGERIE (STRADA) - ZI (NOAPTE)
  • Cînd un personaj este prima oara intodus în poveste, numele lui este scris cu majuscule si în paranteze se pune vîrsta.
  • La dialoguri, numele personajului se scrie întotdeauna cu majuscule si este centrat pe pagina.
  • Parantezele pentru explicatii despre tonul sau atitudinea personajului se folosesc numai daca este imperios necesar. Ele sunt centrate sub numele personajului si deasupra dialogului.
  • Cînd vocea unui personaj se aude, dar acel personaj nu se afla fizic în acel loc, în dreptul lui se specifica (V.O.) - Voice Over (voce peste). Aceasta tehnica nu este folosita decît în cazuri extreme.
  • Cînd personajul care vorbeste nu se afla în cadru, în dreptul lui se specifica (O.C.) - Off Camera (în afara camerei de filmat) sau (O.S) - Off Screen (în afara ecranului).
  • Nu se folosesc indicatii de camera (travling, panoramari etc.) pentru ca fragmenteaza povestea. Aceasta este treaba regizorului.
  • Scrie doar ceea ce poti auzi si poti vedea!
  • Orice regula poate fi încalcata atîta timp cît stii de ce o încalci si ce rezultat vrei sa obtii. Mai întîi însa, trebuie sa cunosti regulile foarte bine...


Diferente între scenariul de scurt metraj si scenariul de lung metraj:

  • În cazul scenariilor scurte, lucrurile stau putin diferit. deoarece nu mai sunt atît de multi bani implicati, ceea ce înseamna griji mai putine.
  • Fara presiunea comerciala a scenariilor de lung metraj, scenariile scurte se pot apropia de arta.
  • Scenariile de scurt metraj sunt caracteristice studentilor la facultatile de film si cineastilor amatori. Ele sunt un mijloc excelent de însusire a tehnicii, oferind posibilitatea experimentarii unei povesti pe spatii limitate ca întindere.
  • Lungimea maxima a unui scenariu de scurt metraj este de 30 de minute. Majoritatea au în jur de 10 minute sau mai putin.
  • Datorita comprimarii actiunii si a explicatiilor necesare, nu se respecta întodeauna corelatia de la lung metraj - o pagina de scenariu = un minut de film.
  • Un scenariu scurt nu respecta întotdeauna în totalitate structura unui scenariu de lung metraj. Structura sa este determinata de tipul de poveste pe care o spune, de genul abordat, de personajul principal etc.
  • Scenariul scurt ofera o foarte mare libertate autorului. Chiar daca nu pot fi dezvoltate conflicte complexe, asta nu înseamna ca temele majore trebuie ocolite.
  • Emotia se creaza mai degraba prin imagini decît prin dialoguri.
  • Ideile simple (nu simpliste) sunt cele mai eficiente de exploatat.
  • Majoritatea scenariile scurte relateaza un anumit moment, o schimbare majora în viata unui om, perspectiva unei anumite alegeri.
  • Cel mai bine functioneaza povestile cu sfîrsit dublu sau rasturnari originale de situatie.
  • Povestea trebuie sa fie clara. Limitarea timpului în care se desfasoara actiunea nu-ti permite o pregatire ampla a evenimentelor.
  • Începutul trebuie sa fie foarte puternic. De premiza cu care începi povestea depinde reusita întregului scenariu.
  • Într-un scenariu scurt nu se pot dezvolta personaje complexe. Se folosesc tipologii umane si se evita cliseele.
  • Orice poveste are o lungime intrinseca; nu orice poveste poate fi spusa într-un scenariu scurt.
  • Un film scurt este ca o poezie ...în imagini...


Protejarea dreptului de autor (copyright registration):


Conform legii, creatorul unui text este si detinatorul dreptului de autor asupra acelui text. Cu toate acestea, scenaristii prefera sa-si ia masuri de siguranta în plus si sa înregistreze scenariile scrise prin diferite organisme abilitate. Acest lucru îi fereste de dureri de cap si pe autorii scenariului cît si pe producatorul / casa de film care cumpara scenariul avînd garantia ca l-a cumparat de la detinatorul legal al dreptului de autor.

Pentru protejarea legala a unui scenariu în România, va puteti adresa unuia dintre cele doua organisme de gestiune colectiva a drepturilor de autor, care asigura asemenea servicii pentru creatii în forma scrisa:

  • DACIN-SARA Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 4-6, corp B, et. 3, cam.50, sect. 1 Telefon 314.5731 [email protected]
  • COPY RO Bucuresti, str. Caderea Bastiliei nr. 62, sect. 1 Telefon 314.2251 [email protected]

Cel mai sigur, dar si de vreo 10 ori mai scump (aproximativ U.S. $ 30,00.) este WGA (Writer's Guild of America). Acest sute merita vizitat mai ales pentru resursele si sgaturilr pe care le pune la dispozitie.


Linkuri utile:


Scenarii (transcripturi, shootingscripts): Drews Script-O-Rama -
Movie Script Database -
Simply Scripts

Formatare: Roughdraft (gratuit)

Concursuri de scenarii: Movie Bytes


Mic Glosar de termeni:


  • the antagonist / antagonistul - este eroul negativ, cel care încearca prin toate mijloacele posibile sa opreasca eroul principal (protagonistul) în ancercarea de a-si atinge scopul.
  • back story / pre-povestea - evenimente relevante care au avut loc înainte ca actiunea din scenariu film) sa înceapa. Chiar daca aceste evenimente nu se regasesc în mod direct în scenariu, cunoasterea lor te poate ajuta în construirea veridica a personajelor.
  • character arc / diagrama personajului - se refera la schimbarea si evolutia unui personaj (de obicei a personajului principal) într-o poveste. De obicei este o schimbare vizibila a modului în care personajele gîndesc, actioneaza, vad lumea si viata lor si a celor din jurul lor.
  • high concept / concept deosebit - este o idee care suna foarte comercial, fiind în marea majoritate a cazurilor unica si originala. Mai concret, înseamna o idee de film deosebita care promite un mare succes comercial.
  • logline / descriere - una sau doua propozitii în care se descrie conceptul unui scenariu - într-un mod cît mai concis si mai atragator cu putinta pentru a atrage interesul unui producator. Arata ca descrierea filmelor în ghidurile TV.
  • master scene / scena majora - este scena din scenariu în care este descrisa actiunea, fara a folosi elemente vizuale cum ar fi miscarile de camera sau noi împartiri (sluglines). Desi poate fi o scena lunga si complexa, ea poate fi descrisa fara a fi împartita în mai multe scene mai mici.
  • outline / plan (desfasurator) - o lista a scenelor povestii care constituie scenariul. Se foloseste în procesul de construire a structurii viitorului scenariu.
  • plot point / intriga (complot) - sunt acele scene care aduc informatii noi si surprinzatoare, rasturnînd situatia spre o directie neasteptata. Plot points sunt cele care fac audienta sa se întrebe: 'Ce se va întîmpla mai departe?' În standardul hollywoodian plot points apar în economia unei povesti aproximativ la primul sfert al scenariului, la jumatatea acestuia, si la al treilea sfert, respectiv la sfîrsitul primului act, la jumatatea povestii si la sfîrsitul actului doi.
  • the protagonist / protagonistul - este eroul, personajul principal al unei povesti.
  • slugline / descrierea scenei - este acel loc din scenariu care se pune la începutul fiecarei scene pentru a descrie locul si timpul în care se desfasoara actiunea. De obicei începe cu INT. (Interior) sau EXT. (Exterior) si se termina cu partea zilei cînd actiunea are loc - MORNING (Dimineata), DAY (Zi) etc.
  • spec script / scenariu original - este un scenariu scris pe baza speculatiei ca va fi vîndut, fara ca scenaristul sa aiba un contract semnat cu un producator. Chiar si scenaristii de top scriu spec scripts deoarece acestea desi se vind foarte greu, se platesc cu foarte multi bani (în U.S.A. se poate ajunge la cîteva sute de mii de dolari).
  • synopsis / sinopsis - descrie subiectul scenariului. Este scris de obicei pe o jumatate de pagina - pîna la cel mult doua pagini si nu prea contine dialog.
  • step outline / schita (schema) este o împartire scena cu scena a povestii, folosind o propozitie, maxim doua pentru descrierea fiecarei scene.
  • treatment / rezumat - seamana în forma si stil cu sinopsisul, dar este mult mai detaliat. De contine fiecare scena si conflict. Este de asemenea scris în proza, la timpul prezent si contine putin dialog numai în masura în care acesta este foarte important.
  • work for hire agreement / scenariu la comanda - Un producator de film are o idee pe care vrea s-o dezvolte într-un film. Astfel, el va alege un scenarist pe care îl va angaja sa scrie un scenariu, plecînd de la ideea lui, si respectînd anumite conditii. La fel de bine, poate fi vorba de o întîmplare adevarata, o adaptare dupa o carte sau un scenariu deja scris pentru care producatorul respectiv detine drepturile de autor. Se semneaza de ambele parti un contract (Work for hire Agreement) în care se stipuleaza timpul în care scenariul trebuie scris, de cîte ori va fi rescris, daca si de cîte ori va fi "slefuit", onorariul scenaristului etc. În functie de negocierea între producator si scenarist, în contract sunt incluse diverse clauze specifice.



NOTÃ: Acest articol se bazează pe cîteva cărti de specialitate, articole citite pe internet, experienta personala si discutii cu scenaristi din mai multe colturi ale lumii.

Am omis în mod intentionat anumite aspecte care necesitau prea multe explicatii.

În măsura în care acest articol va trezi interes, voi încerca să revin cu alte articole pe această temă, în măsura în care timpul îmi va permite.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!