agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3649 .



Scriptul dezbaterilor Comisiei Discuțiilor Interceptate Neautorizat pe Tema Turismului
eseu [ ]
- off the record - Colecţia: Culture Pub

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2009-08-22  |     | 



Sursele mele au interceptat neautorizat, și vor intercepta în continuare neautorizat, niște discuții a căror temă, evident!, este turismul.
Pe parcursul discuțiilor, interceptate neautorizat, până în momentul de față s-a vehiculat ideea că turismul e o problemă de stat, de siguranță națională, că ar fi o activitate complexă, care reunește elemente din toate zonele activității economice, dar implică și sistemele politice, legislative, financiar bancare etc. și, aici e aici!, contrar părerii vehiculate de regulă, la baza lui nu ar sta infrastructura turistică (adică serviciile de bază) ci un amalgam de elemente din care trebuie să-l remarcăm pe cel impregnat peste tot: cultura, sub toate formele și aspectele ei.
În cele ce urmează voi da, pe rând, transcriptul discuțiilor interceptate neautorizat, asumându-mi riscul de a fi judecat în toate chipurile posibile, inclusiv, și mai ales!, penal.




Prima discuție interceptată neautorizat

Pe la începutul discuțiilor, în fundal, o voce, probabil a unui expert, zice că turismul trebuie abordat cu meticulozitate datorită capacității sale uluitoare de agregare a diverselor ingrediente ale acestui tip de activitate.
Apoi, o voce neidentificată, dar categoric de formație livrescă, încearcă să insinueze ideea că preocuparea pentru om, pentru un "mai bine" pentru el, pare să fi devenit astăzi un obiectiv principal al științei în general, al științelor socio-umane în mod special, dat fiind că punctul de plecare al majorității studiilor este realitatea că activitatea umană, în diferitele sale planuri, se realilzează în dimensiuni spațiale și temporale, acest din urmă plan evidențiindu-se în special - aceasta fiindcă niciodată timpul nu a părut a fi atat de "scurt", iar mijloacele și instrumentele necesare pentru a-i pătrunde tainele și pentru a-l stăpâni, nu au fost mai multe și mai eficiente decât astăzi.
Aha !, zice altă voce neidentificată, cu titlu de concluzie probabilă: "Diversificarea activităților și necesitatea sincronizării lor, a coordonării lor în condițiile accelerării cadențelor, face ca problema timpului să dobândească o importanță fără precedent. Așa se explică intensivitatea sporită a investigațiilor asupra bugetului de timp și, în cadrul acestora, analiza problemei timpului liber. Valoarea cognitivă a investigațiilor de acest gen oferă posibilitatea ca, în condițiile societății actuale, să se acționeze în sensul raționalizării activităților umane - raționalizare ce poate fi efectuată atât în cadrul activităților profesionale, cât și în cadrul activităților extraprofesionale ce se situează în așa numitul timp nelucrător, sau în timpul extraprofesional.".
Secretarul Comisiei Discuțiilor Interceptate Neautorizat intervine și el, destul de categoric: "Dar, oare cu cât societatea s-a dezvoltat, cu cât pregătirea și orientarea profesională și formarea psihosocială a personalității oamenilor au evoluat, ca urmare a diversificării tot mai pronunțate a solicitărilor sociale, dezvoltarea fizică și educația fizică a omului au urmat coordonatele impuse de toate aceste modificări? "
Atât a trebuit, că s-a pornit delirant, iară, vocea aia a tipului infestat de livresc: "Antichitatea greacă (zice el !) nu și-a pus problema gestiunii bugetului de timp, însă a furnizat un model ideal al omului și al educației, model ce merită a fi cunoscut și urmat. Unul dintre cei mai importanți filosofi ai antichității, Aristotel (384 - 322 î.e.n.), afirma prin conceptele sale că pentru configurarea omului, educația trebuie să includă: gimnastica, gramatica, muzica și desenul; cu specificația expresă că "educația corporală are întâietate și preponderență față de celelalte dimensiuni ale educației. Câțiva iluștri gânditori ai antichității au fost ei înșiși modele de îmbinare a activităților intelectuale cu cele fizice: Platon a "luptat" la Jocurile Istmice și Nemeice; Pitagora câștiga întrecerile la pugilat, la Jocurile Olimpice; Sofocle era nelipsit de la palestre; Euripide participa la Jocurile Eleusine, câștigând cununile de lauri la lupte.".
Cu oarecare infatuare în voce, vorbitorul a spus audienței că a urmat întocmai ideile expuse de K. Diem, 1938, 1971; W. Eichel, 1953; V. Bănciulescu, 1973 prin niște studii de-ale lor.
O voce feminină a sărit ca arsă: "În Grecia clasică acest lucru a ajuns să fie o concepție clară, care făcea parte dintr-un sistem bine închegat și minuțios organizat, fiind una din funcțiile fundamentale ale statului. Concepția grecească asupra exercițiilor fizice a evoluat în trei direcții educative: igiena corporală, pregătirea militară, dezvoltarea armonioasă", după cum zice C. Kirițescu, 1964. Referitor la partea concepției "armonioase", în perioada secolului al V-lea a.c., ea atinge culmi impunătoare. Educația trebuie să dea omului, în primul rând, sănătate trupească, bărbăție, putere și dibăcie și citează: "Rezultatul era frumusețea fizică, manifestată prin dezvoltarea proporțională a corpului și prin ținuta lui; numai "vrednicia trupească" ar asigura dezvoltarea calităților morale: curajul, energia, stăpânirea de sine", cum o spun pe rând: G. Kerschensteiner, 1923, 1926, 1927, 1930; E.A. Rice, 1926; K. Diem, 1938, 1971; J.P. Guilford, 1959; V. Kliment, J. Kovalcikova, 1971; K. Wilimicz, 1983; S. Ilici, 1994; S. Ilici, S. Miatovici, 1995; D. P. Þăpurin, A.L. Budevici, 1997), a ținut să încheie vocea feminină ajunsă în faza de jar de sub un grătar.
A fost binevenită intervenția unuia cu o voce gravă, care a lăsat să se înțeleagă că în paralel cu aceste elemente ale actului educativ se făcea educația în filosofie și în artele libere, a căror menire era aceea de a asigura dezvoltarea însușirilor spirituale astfel încât să fie "egale cu cele fizice"; și că întrunirea acestor calități, de vrednicie și frumusețe corporală, de calități morale și de rafinament intelectual, realizau armonia generală a ființei omului; amintind și că: în diversele sale scrieri, dar cu deosebire în Republica și în Legile, Platon (427-347 î.e.n), imaginând statul său ideal, conferă sistemului pedagogic un rol esențial, gimnastica și exercițiile corporale fiind cele mai importante componente ale educației armonioase.
În sfârșit, în sfârșiiit!, observând că lucrările o luaseră razna, Președintele a intervenit salvator spunând: "Și da și nu! Nu mai descoperim focul sau roata noi acum, descoperim însă că suntem mai mulți, că populația îmbătrânită devine numeric dominantă, că suferim de stress, că generațiile tinere (copiii în mod special) se adaptează dezvoltării suferind fizic, organic, psihic, social.
Ce am pierdut, ce trebuie să regăsim? Răspunsul e simplu, avem a recupera: cultura fizică și sportul, să reinstituim educația fizică și practicarea exercițiilor fizice.
Cultura fizică și sportul sunt valori materiale și spirituale recunoscute de întreaga societate umană, de fiecare om în parte, iar educația fizică și practicarea exercițiilor fizice trebuie să fie parte a educației și comportamentului nostru cu titlu de permanențe. Sportul este o activitate specifică, de întrecere, care valorifică formele de practicare a exercițiilor fizice, în vederea obținerii de performanțe morfo-funcționale și psihice. Cultura și educația fizică sunt "momente" ale umanului, conținând: momente cognitive (de cunoaștere a fenomenului/or); momente axiologice (de cunoaștere a nevoilor individuale prin valorile morale); momente creatoare; momente generalizatoare (de răspândire a celor create printre ceilalți semeni).
Cultura fizică este și un fel de "depozit" pentru valorile materiale și spirituale create în procesul de practicare a exercițiilor fizice. Realizând o astfel de armonizare, ne putem permite o angajare intelectuală eficace, ceea ce ne asigură totodată, condițiile optime pentru o autonomizare autentică a personalității, fie că este vorba de exercitarea unei profesii manuale sau intelectuale, fie că este vorba de mersul pe jos, de "prinderea trenului din fugă", de făcutul pieței și căratul pungilor, fie..., fie că este vorba de interacțiuni sociale dintre cele mai diverse.
În procesul multiplu al valorificării culturii fizice și sportului o importanță deosebita o au refacerea fizică și intelectuală, eliminarea stress-ului, re-crearea noastră prin activitățile din timpul liber, integrarea individuală în activitățile de loisir, satisfacerea nevoii de mișcare cu sens practic aplicativ (ținerea pixului, apăsatul pe tastele unui computer, manevrarea unei "chei de 14", sau a unei macarale, deplasarea pe propriile picioare, urcarea/coborârea scărilor etc.).
Efectele pozitive privind dezvoltarea fizică se manifestă sub forma întăririi stării de sănătate a organismului, creșterea rezistenței cardio-vasculare și a forței musculare. Aceste efecte sunt de lungă și de scurtă durată - efectele de scurtă durată având un efect benefic de moment asupra majorității participanților. Numeroase studii arată că se impune reluarea periodică a activităților, dacă se urmărește obținerea unor efecte de lungă durată, fiindcă demersul concentrat de activități de lungă durată are ca rezultat efecte permanente. Astfel, cunoștințele generale ale individului, care participă la asemenea activtăți, se îmbogățesc simțitor, participanții astfel puși în situații diferite, reușind în acest fel să cunoască profund mediul înconjurător, înțelegând mai bine relația omului cu mediul, precum și importanța acestei relații. Astfel de activități depind mult de calitatea activitățiilor și al actului educațional, efectele pozitive fiind dovedite de studiile de specialitate a fi având impact asupra: dezvoltării afectivității; dezvoltării autocontrolului; înfrumusețării caracterului; dezvoltărrii personalității; creșterii nivelului motivațional.
Să nu ignorăm măsura în care succesul sau eșecul într-o activitate (în special în cele fizice) influențează concepția de sine, care este strâns legată de importanța pe care un individ o acordă acelei activități. Numeroase anchete sociologice, care au vizat locul sportului și al altor activități fizice în cadul bugetului de timp liber al diferitelor eșantioane de subiecți, au testat și preferințele subiecților privind sportul pe care ar dori să-l practice, precum și motivația acestor preferințe - de asemenea, "consumarea" sportului în mod activ sau în mod pasiv (ca spectator direct sau indirect) a constituit subiectul unor studii sociologice.
E dificil de a prezenta, în sinteză, concluziile la care s-a ajuns în urma acestor cercetări. Totuși, unele dintre concluzii, cu titlu sintetic, merită a fi menționate, în ideea că ele pot constitui subiecte de reflexie și vor îndemna la luarea unor măsuri necesare pentru îmbunătățirea unor situații necorespunzatoare, cel puțin în ceea ce ne privește pe noi, românii, pentru că: în ierarhia activităților de timp liber, sportul se plasează (la noi !) în partea a doua a "clasamentului" și uneori chiar către extremitatea inferioară (celelalte activități fizice se plasează la mijlocul acestui clasament; printre aceste activități fizice predomină plimbările în localități și excursiile, iar în unele zone pescuitul și vânătoarea); vârsta, sexul, starea civila și nivelul de instruire se constituie ca indicatorii cei mai puternici în diferențierea comportamentului indivizilor privind practicarea activităților fizice în timpul liber; categoriile de vârstă de sub 30 de ani se constituie în consumatori serioși ai tuturor variantelor de activități fizice, existând, desigur, ponderi diferite ale acestor activități în cadrul fiecărei grupe de vârstă; femeile sunt total dezavantajate față de bărbați, în privința "consumării" activităților sportive ca modalitate de petrecere a timpului liber; ca stare civilă, avantajul este evident în favoarea celor necăsătoriți, atât din punct de vedere al frecvenței activităților fizice cât și al duratei; cei cu pregătire mai avansată, practică sportul mai mult decât ceilalți; dintre ramurile de sport predomină jocurile de echipă; mai mult de 50% dintre subiecții chestionați, cu diferite "prilejuri" de interes științific, afirmând că doresc să practice activitățile sportive pentru recreere.".

Președintele și-a încheiat alocuțiunea invitând participanții din spatele ușilor închise să ia "o pauză de cafea neautorizată de o jumătate de oră" – timp în care să-și țină gura, acolo ușile discuțiilor fiind deschise.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!