poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4145 .



Scriptul dezbaterilor Comisiei Discuțiilor Interceptate Neautorizat pe Tema Turismului – partea a treia
eseu [ ]
- reuniune fără sonor - Colecţia: Culture Pub

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2009-08-24  |     | 



Președintele C.D.I.N.T.T. a deschis lucrările, fix la orele 10 a.m., spunând:
- Am invitat pentru audieri Comisia Europeană a Călătoriilor, Organizația Mondială a Turismului, Comisia Europeană, Organizația Mondială a Sănătății și Biroul Român de Informații Turistice. După cum vedeți și dumneavoastră nu s-a prezentat nimeni, însă am primit notificări din partea instituțiilor cu pricina, parcă trase la copiator, toate invocând faptul că nu ar fi spațiu suficient în sala asta și că nu doresc să le fie interceptate și interpretate declarațiile. Singurul lucru bun este că au trimis câte un material, peste care vă rog să vă aruncați ochii. Declar lucrările reuniunii închise, pentru că văd că nu merge instalația de ascultare. Ne vedem în altă sală, cu o instalație funcțională, la orele 14. Succes!



În materialul Comisiei Europene a Călătoriilor se zice:
Geografic Europa este o entitate unitară, însă există diferențe importante în ceea ce privește oportunitățile, opțiunile și inerentele dificultăți pentru dezvoltarea turismului ca afacere, chiar și atunci când e vorba de o simplă alegere pentru a petrece o vacanță în variile zone ale continentului. Fără doar și poate, diversitatea culturală este unul dintre atu-urile Europei, atât pentru inițierea și dezvoltarea unei afaceri, cât și pentru petrecerea timpului liber.
Pentru oamenii de afaceri interesați de turism, cât și pentru turiștii proveniți de pe alte continente Europa este unitară, în sensul de "metropolă", adică acestora nu le apare a fi fiind compusă dintr-un număr de state individuale; percepția lor fiind o imagine ce împletește varii atracții, mai curând naturale, "fără frontiere naționale". Pentru europenii de aici, dar și pentru cei născuți și crescuți numai o vreme pe continent, dar plecați pe alte continente, imaginea e dată/formată din mulți alți factori, extrem de selectivi și bine delimitați, între care preponderenți sunt: regimul și siguranța politică, starea economică a fiecărei țări, condițiile de viață ale oamenilor, infrastructura, comunicațiile și securitatea personală.
În sensul celor mai sus enunțate ne aflăm, de fapt, mai curând în fața unei provocatoare noțiuni de "Uniune a Statelor Federate din Europa" valabilă pentru toți, europeni și ne-europeni, întreprinzători sau simpli turiști.
Ca tendință ar fi de remarcat faptul că distincția rigidă ce a funcționat, imediat după anul 1990, între țările cu economie planificată ale fostei Europe de Est și "lumea liberă", capitalistă, democratică a Europei de Vest s-a estompat treptat, industria turistică a zonei estice prosperând, în special în ultimii zece ani. Există o singură excepție, de neignorat: războiul din fosta Iugoslavie a distrus industria turistică a fostei federații, industrie extrem de viguroasă și profitabilă înainte de război, adică în anii comunismului. Ori, industria turismului internațional nu rămâne inertă în fața unor astfel de fenomene.

În materialul Organizației Mondiale a Turismului se zice:
Conform statisticilor Europa a fost și va rămâne zona turismului cel mai dezvoltat din lume, cu toate că ponderea euro-turismului a scăzut procentual la nivelul global al pieței turistice din lume. Argumentele care plasează Europa și o vor menține în fața celorlalte regiuni turisice ale lumii sunt: concentrarea celui mai mare număr de țări puternic industrializate; includerea/adăugarea unor piețe turistice emergente provenind din zonele ex-sovietice; un valoros potențial turistic, axat îndeosebi pe bunuri culturale de patrimoniu de mare valoare istorică, arhitecturală și artistică; peisaje naturale de excepție; stațiuni turistice și sportive renumite; bază tehnico-materială foarte modernă, sau în curs de modernizare și adaptată pentru a pune în valoare resursele naturale existente; experiență, servicii și oferte comerciale de calitate și extrem de variate; elemente de subiectivitate social-colectivă sau/și individuală - ce se constituie în forme ale atractivității și tentației pentru turiștii din întreaga lume, dar și pentru europenii care se vor deplasa în țările limitrofe țării lor de origine, cât și în propria lor țară.

Comisia Europeană, admite în materialul său că:
Restricțiile de călătorie din trecut, pentru cei care trăiau în estul continentului, alături de nivelurile scăzute ale veniturilor disponibile și accesul limitat la mijloacele de informare în masă au contribuit la o viziune îngustă și restrânsă despre Europa; mulți est-europeni încă privesc cu invidie la vecinii lor din Vest, deoarece aici se poate călători liber atât în interes de afaceri cât și în scopuri recreative; mulți occidentali consideră că termenul de Europa este sinonim cu cele 15 state din Uniunea Europeană de dinaintea procesului extinderii; dorința de a fi parte a UE a țărilor din fostul bloc socialist reîmprospătând de fapt această mai veche percepție; istoria Europei privită în ansamblu, în secolul trecut, a fost aceea a conflictelor și diviziunii; turismul în Europa este o industrie foarte fragmentată în care o mare pondere o au întreprinderile mici și mijlocii.

Comisia Europeană, conform datelor pe care le deține, estimează că:
Mai puțin de jumătate dintre angajații din turism lucrează în industria hotelieră; aproximativ 95% dintre firmele care activează în domeniu sunt întreprinderi mici, cu mai puțin de 9 salariați; industria turistică europeană este dominată de companii din sectorul privat care își desfășoară activitatea într-un mediu reglementat la nivel local, regional, național, european sau internațional.

Tot Comisia Europeană specifică și întărește că natura acestei industrii este una "orizontală" - în fapt că, industria turismului european constă dintr-o multitudine de sectoare industriale interconectate cu activități ce depășesc frontierele naționale, complexitatea acestei structuri fiind redată astfel:
- Europa concurează direct cu alte regiuni din lume în ceea ce privește cota sa de piață în sosirile internaționale de turiști;
- corporațiile multinaționale, cum ar fi marile companii aeriene, companiile de închiriere, grupurile hoteliere care își desfășoară activitatea dincolo de frontierele europene, pot avea și au în mod cert, diferite interese în alte regiuni ale lumii;
- autoritățile publice și private cooperează prin intermediul parteneriatelor sau independent și asigură elementele esențiale ale industriei turistice europene;
- societățile comerciale, incluzând agențiile de turism și turoperatorii, oferă canale de distribuție pentru produsele turistice europene, atât în interiorul țării cât și la nivel internațional; companiile germane cum ar fi TUI, NUR și LTV, dominând piața turistică europeană a turoperatorilor;
- o serie de agenții publice, incluzând Comisia Europeană, Comisia Europeană a Călătoriilor, precum și organismele naționale de turism influențează planificarea, dezvoltarea, reglementarea și promovarea turismului european, atât pe plan național cât și pe plan internațional;
- componentele variate ale industriei turistice europene tind să satisfacă nevoile turismului intern și internațional;
- fenomenul de lărgire a UE presupune adaptarea acestor caracteristici ale industriei turistice europene la noua situație, statele nou intrate fiind interesate să-și valorifice potențialul natural, să ajungă la nivelul țărilor din vest ca dotare tehnico-materială și calitate a serviciilor și să-și armonizeze legislația cu aceea a UE; atenția UE se va concentra mai mult pe rolul său de încurajare a dezvoltării turismului;
- datorită fragmentării accentuate a acestei industrii și sectorului predominant privat, influența UE în turism va rămâne la un nivel strategic, concentrat pe dezvoltare durabilă, protecția consumatorului și revigorarea cooperării între statele membre UE în domeniul formelor de turism în curs de repoziționare, așa cum este cazul sportului și al turismului balnear.

Apoi, potrivit materialului Organizației Mondiale a Sănătății, Uniunea Europeană a reacționat bine apreciind că trebuie să crească rolul statului în dezvoltarea și promovarea turismului, că trebuie să se manifeste instituțional, legislativ și economic, exploatând potențialul de dezvoltate deținut de țările UE, urmând exemplul istoric al Imperiului roman care, în expansiunea sa în Europa, a realizat în Italia, Spania, Franța și chiar în România adevărate opere de artă acolo unde existau ape termale și minerale. Zonele din jurul izvoarelor de ape termale, ape minerale, zonele cu nămoluri terapeutice, s-au dezvoltat treptat, ajungându-se la începutul secolului al XX-lea la un fel de "cult" al stațiunilor balneare - frecventate de clasele bogate mai mult din snobism.
Dacă turismul balneo-medical din acele timpuri a reprezentat un privilegiu pentru cei înstăriți, o formă a turismului de lux, din a doua jumătate a secolului XX, odată cu dezvoltarea generală a economiei mondiale, turismul balnear a devenit accesibil și celorlalte categorii sociale, înregistrând o evoluție spectaculoasă a calității ofertei și cererii. În ultimele decenii, oferta țărilor cu bogate resurse naturale și tradiție în practicarea turismului balnear a evoluat, este foarte bine structurată și deosebit de performantă. Piața europeană a turismului balnear este în continuă schimbare și readaptare, în special după ofensiva statelor din Est, incluse sau candidate la Uniunea Europeană. În cazul României, numai o mai slabă dotare din punctul de vedere al bazei materiale și infrastructurii, de presupus trecătoare, impietează negativ asupra deosebitei și valoroasei palete de factori naturali de cură. Cu investiții inteligent plasate, oricând poate fi determinată reorientarea cererii spre aceste destinații.
Pe scurt, O. M. S. caracterizează zona astfel: Þările central și est-europene cele mai cunoscute în trecut pentru oferta lor balneară tradițională sunt: România, Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, fostele state iugoslave și Bulgaria. Pentru aceste țări cu putere economică redusă și evoluții contradictorii, dar cu valoroși factori naturali de cură, ritmuri cât mai mari ale dezvoltării turistice și alinierea la standardele occidentale a bazei tehnico-materiale și a serviciilor turistice, reprezintă obiective majore, ce pot determina apropierea și integrarea în topul țărilor turistice cu o bună cotă de piață și cu efecte economice de care aceste țări beneficiază din plin, iar pentru noi reprezintă încă un deziderat.

Biroul Român de Informații Turistice a depus "o jumătate" dintr-un studiu-cercetare de piață:
După o perioadă de frământări și reevaluări petrecute spre sfârșitul secolului trecut, secolul XXI începe cu o imagine mult îmbunătățită pentru turismul de sănătate din Europa. Pe lângă oferta pentru persoanele în vârstă, interesate de tratamente termale, promovată prin diverse programe de statele membre ale UE, există o cerere din ce în ce mai mare din partea altor categorii de vârstă, pentru turism de sănătate, pentru care s-a realizat în ultimii ani, în jurul factorilor naturali de cură, o ofertă diversificată, atractivă.
O scurtă radiografie a domeniului este necesară.
În Germania, turismul contribuie cu 5% la crearea P.I.B. având același aport ca și industria automobilului, care este o industrie cheie a Germaniei. Valoarea nou creată în stațiuni este de 10 miliarde Euro/an, conform estimărilor economiștilor.
Guvernul Italiei începând din perioada 2000-2005 acordă aceeași mare atenție turismului, dar stabilește și strategia de relansare a turismului termal. În Italia, ca și în alte țări ale UE, turismul balnear este tratat ca turism termal, fiind considerat o combinație particulară între sănătate și vacanță, turismul balnear fiind considerat cel legat de mare, de clima caldă, de distracție și relaxare.
Franța - țară cu tradiție în domeniul balnear, originile termalismului având rădăcini în antichitate - deține în prezent aproximativ 20% din oferta turismului de sănătate din UE; oferta balneară este reprezentată de cele circa 1 200 de surse termale concentrate în cea mai mare parte în jumătatea estică a țării, în nord-estul și sud-estul Masivului Central, precum și în provincia Gascogne, aflată înspre granița cu Spania; este de remarcat faptul că administrația locală joacă un rol important în dezvoltarea stațiunilor balneare franceze, tendința în cadrul acestora fiind de a se orienta către forme de gestiune de tipul "societăților economice mixte", sau "regii municipale", stațiunea balneară fiind o întreprindere care trebuie gestionată și promovată către public; una din constrângerile majore puse în fața solicitantului de cure balneare de astăzi din Franța este reprezentată de capacitatea stațiunilor balneare de a răspunde la o dublă nevoie a acestuia: a primi îngrijiri medicale adecvate și a fi tratat ca turist.
Există multe state vest-europene în care oferta este redusă, acestea deținând un număr limitat de stațiuni sau centre balneare (exemplu: Belgia cu 5 centre), și în care, datorită absenței unei game largi de factori minerali de cură, s-au dezvoltat metode alternative, de tipul centrelor de talasoterapie sau al celor de fitness și remise en forme, cure antistres etc..
Pierderea cea mai importantă în acest domeniu, înregistrată în ultimii 50 de ani, se manifestă în Marea Britanie, unde, infestarea microbiologică a apelor termale din cea mai mare și de tradiție stațiune termală, Bath, a dus la închiderea stabilimentelor balneare și reorientarea tipurilor de cură spre latura soft, de odihnă și remise en forme, preluată ca "modă" din S.U.A., antrenând după sine efecte similare și la nivelul celorlalte stațiuni mici și, implicit, dispariția ofertei balneare clasice de pe piața turistică engleză.
Evoluția turismului balnear în statele din Europa, și nu numai, este puternic marcată de gradul de acoperire a cheltuielilor legate de cura balneară, din bugetele asigurărilor de sănătate la nivelul fiecărei țări; acest factor major de influență depinde direct de situația economică internă și internațională, care se răsfrânge asupra bugetelor naționale de asigurări sociale.
Recesiunea economică ce a marcat sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90 a determinat o scădere a bugetelor de asigurări sociale și implicit a cuantumurilor destinate asigurărilor sociale de sănătate din majoritatea statelor europene; astfel, atât în Portugalia, Spania, cât și în Franța și Italia s-a înregistrat o reducere semnificativă a procentului de acoperire a cheltuielilor legate de cura balneară de la bugetul asigurărilor de sănătate; în iunie 1995, Belgia a renunțat integral la suportarea cheltuielilor legate de cura balneară, afectând în mod direct majoritatea celor circa 30.000 de turiști de cură înregistrați anual. Urmare acestui lucru, oamenii, majoritatea persoane în vârstă, sunt nevoiți să-și achite curele balneare din propriul buget, văzându-se puși în fața a două posibilități: să renunțe la practicarea curelor balneare în stațiunile turistice specializate; să achiziționeze pachete de servicii balneare mai ieftine, oferite în general de stațiunile balneare din țările central și est-europene.
O situație deosebită se prezintă pe piața scandinavă (Danemarca, Suedia, Norvegia), unde turismul balnear avea popularitate în trecut, pentru ca în prezent interesul pentru această formă de turism să scadă până aproape de dispariție.
Agenții de turism sunt circumspecți în oferirea unor programe turistice de cură balneară, evidențiind urmatoarele cauze ale scăderii interesului pentru această formă de turism: nu reprezintă o alternativă pentru turist, care, chiar dacă nu se simte sănătos, nu vrea să se considere bolnav; se pare că atunci când era practicant, fiecare era determinat de faptul că statul prelua o parte din costul curelor, ori în prezent statul nu mai subvenționează programele de tratament balnear în străinătate; medicii nu recomandă curele balneare în străinătate, ci tratamente în sanatoriile din țara de origine, unde chiar dacă nu există factori naturali de cură, există condiții de tratament alternative (masaj, gimnastică, piscină, electroterapie e.t.c.) pe care le cunosc, nu prezintă risc, pacienții fiind obișnuiți; nici medicii, nici agențiile turoperatoare, nu au dreptul de a face publicitate unor modalități terapeutice (ape minerale, nămoluri, mofete e.t.c.) care nu sunt recunoscute și experimentate drept tratamente medicale, de către forurile guvernamentale autorizate din fiecare țară.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!