agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4031 .



Alcătuirile
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [bell ]

2011-04-05  |     | 



Alcătuirile

1.Elementele materiale

Tabloul periodic al elementelor este de fapt tabloul vieții noastre. Este chiar interesant ca fiecare om ce consideră că știe despre faptul că este în viață să-și așeze pe un perete în zona unde face mișcările specifice acestei vietăți (ale unui om care trăiește) tabloul colorat al elementelor chimice și din când în când să observe câteva dintre aceste elemente ca pe un izvor al său.

În anii 1869, atunci când Dimitri Mendeleev a propus acest fel de tabou se cunoșteau puține lucruri despre componentele materiale din care este alcătuită lumea.
A spune ,,elemente,, despre aceste cărămizi elementare este corect, fiind vorba despre lumea atomică care a fost atunci descoperită, dar a mai adăuga și ,,chimice,, este cinic și incomplet. Criteriile de așezare ale elementelor în tabel au rămas cele ale privirii unor chimiști, prin folosirea unor criterii de așezare ce au la bază propietățile chimice, respectiv cele fizice, ale acestor elemente. Periodicitățile obținute sunt suficient de armonioase pentru a permite minții calea unei paradigme dar duc și la o limitare sau mai bine zis la o canalizare a viitorului oricărui mod de organizare a acestor elemente.

Principalul criteriu este cel al masei atomice.
Una dintre mențiunile pe care o face genialul om de știință Dimitri Mendeleev în explicitarea modului de așezare a elementelor în tabel este: ,, Elementele care sunt cele mai larg răspândite au greutăți mici atomice,,.
-Care sunt aceste elemente de largă răspândire?
-De ce sunt aceste elemente capabile de o largă răpândire?
-Pentru că au mase atomice mici doar sau mai au și alte caracteristici care le conferă această răspândire?

Una dintre cele zece serii chimice, care formează tabloul elementelor se numește ,,Nemetale,,. Criteriul de așezare în serii este cel referitor la proprietatea de a fi metale. Șapte serii găzduiesc ,,metalele,, în diferite ipostaze. A opta serie este cea a ,,nemetalelor,,. Ultimele două serii sunt cele ce includ ,,halogenii,,: Flor, Clor, Brom, Iod, Astatin si apoi ,,gazele rare,,: Heliu, Neon, Argon, Kripton, Xenon, Radon.

Acest termen de ,, nemetal,, adică ceea ce nu este un metal și este altceva, fără a se indica criterial ce este, cuprinde următoarele elemente, în ordinea masei atomice:
-hidrogenul- H, carbonul-C, azotul- N, oxigenul-O, fosforul-P, sulful-S și seleniul-Se. Proprietățile acestor elemente sunt diferite de cele ale metalelor și nu au putut fi încadrate în alte serii chimice. Am putea spune că după masa lor atomică sunt cele pe care le cataloga Mendeleev ca fiind larg răspândite.

Fără îndoială că la nevoia de a înființa o alcătuire, cum este cea a vieții, sunt necesare foarte multe dintre elemente dar necesitatea celor din seria nemetalelor este covârșitoare.



Așezarea hidrogenului, ca prim element al naturii, în această serie este oarecum bizară. Dacă această serie ar fi denumită ,,negaze,, ar fi inconsecvent datorită faptului că în condițiile normale de temperatură și presiune unele dintre aceste elemente sunt solide iar altele sunt gaze. Atunci se poate spune că ,,nemetalele,, nu sunt nici ,,halogeni,, și nu sunt nici ,,gaze rare,,.

2. Premisele alcătuirii. Semnificația.

-Alcătuirile converg spre o semnificație-.
Orice alcătuire are la bază finalitatea în semnificații. Acestă trăsătură a alcătuirilor pare a fi legiferată. Posibil ca nimic din ceea ce există să nu se poată abate de la aceasta. Dacă chiar convergența spre semnificație este cauza, respectiv scopul alcătuirii, acest fapt rămâne în discuție. Spre deosebire de structură, alcătuirea descrie facerea, sau procesul de facere.

Ce este o alcătuire? Structura este un tablou. Termenul de alcătuire este anterior tabloului, este creația structurii dar și scopul acesteia. O alcătuire este o constituire structurală.

De ce o semnificație poate determina o alcătuire?
Cine poate fi arbitrul unei semnificații? Un arbitru obiectiv al unei semnificații este imposibil de numit în afara realității. Semnificația este un înțeles valabil sau un înțeles absolut? Înțelesul valabil este cel admis de o alcătuire, fie prin mijlocirea gândirii, fie prin mijlocirea ființării reale a acesteia. Înțelesul absolut este probabil cel necunoscut gândirii, cel ce se extinde din realitate spre percepția gândirii.

Ce fel de semnificație poate conta în mersul unei alcătuiri. Se poate presupune că o semnificație reală are acest atribut. Semnificației reale îi poate fi atribuită percepția unitară dar nu este îi este suficient acest argument. Semnificația care determină o alcătuire este o necunoscută, la fel oricăror atribute ce pot fi considerate ca aparținând realității.

3. Drumul alcătuirilor/semnificațiilor

În natură acest mers al atructurilor care se realcătuies perpetuu după destinația unor semnificații este vizibil și urmăribil, având ca și rezultat nu o ,,selecție,, după cum se percepe în știință ci o ,,persistență,,. ,,Selecția naturală,, este drumul naturii privit din punctul de vedere al dispariției. Natura însă nu are în vedere nici un moment dispariția ci doar persistența acelor alcătuiri care își slujesc cel mai bine semnificația descinsă din realitate. Dispariția unei alcătuiri este o observație a gândirii, este doar rezultatul existenței acelei structuri în mediul material și observabil.

Ce s-a petrecut în natură pentru ca elementele din seria nemetalelor să fie determinate spre alcătuirile specifice vieții. Prima observație este legată de alcătuirile deja existente în natură, având ca protagoniste oricare dintre elemente, până la acel moment. Aceste alcătuiri au fost și sunt determinate în aceleași condiții de către semnificații.

Nemetalele au parcurs alcătuirile specifice vieții prin convergență spre anumite semnificații.
Ce fel de conținut ar putea avea aceste semnificații?:
-Masa atomică mică, ar putea fi o astfel de semnificație?
-Răspândirea, difuzia, capacitatea de a umple spații în condițiile în care forțele din natură devin consensuale cu acest proces?
-Posibilitatea de a se stuctura sub forma unor legături spațiale consistente (chimice)?
-Creșterea în raport cu forțele din natură? De ce nu cresc, nu se dezvoltă structuri în natură formate din metale, fie ele și de tranziție? Stratul de rugină crește prin îngroșarea lui, pe măsură ce la baza stratului reacția de oxidare a metalului continuă. Dar această creștere nu este o alcătuire ci o dispariție ce își abandonează produsul colateral.
- Dezvoltarea după criterii ale viului? Capacitatea de extindere în orice direcție prin alcătuiri libere față de restricțiile date de forțe. În mod cert nemetalele profită de acest avantaj al situării maselor lor atomice întro zonă privilegiată, ce conferă pe de o parte posibilittea alcătuirilor libere de forțe dar într-o masură optimă, în care aceleași forțe le conferă stabilitatea structurală și persistența.
- Tendința spre persistență a alcătuirilor în forme și amestecuri și capacitatea de a îngloba semnificații? În acest mod elementele care persistă, care se aleg pe baza acestei semnificații a persistenței, sunt cele ușoare dar și cele capabile de a forma structuri ce cresc spre semnificații. Masele atomice, în corespondență directă cu numărul total de electroni sunt: H( hidrogen)-1, C (carbon)-12, N (azot)- 14,O (oxigen)-16, P ( fosfor)-31, S (sulf)-32, Se (seleniu)-79 și au ca reper o unitate: masa atomică 1 a atomului de hidrogen, ce asigură o legătură sigură și cu o creștere minimă de masă dar suficient de mare pentru ca alcătuirea să se deruleze și să se mențină apoi în atenția forțelor. Termenul de forță acoperă aici interacțiunile de diverse naturi, nucleare, atomice, moleculare, gravitaționale, chimice, de coeziune, de difuzie, etc.


4. Alcătuiri elementare

Este greu de stabilit dacă alcătuirile elementare ale acestor atomi, ale celor din seria nemetalelor, sunt determinate de semnificațiile pe care le pot include acestea sau de chiar faptul că aceste alcătuiri sunt ele însele purtătoare de diverse semnificații.
Hidrogenul și oxigenul alcătuiesc apa cea miraculoasă!
Hidrogenul și carbonul alcătuiesc metanul și celelalte grupuri de hidrocarburi!
Hidrogenul și azotul alcătuiesc amoniacul!
Oxigenul și carbonul alcătuiesc bioxidul de carbon!
Toate aceste substanțe, covârșitoare pentru alcătuirile naturii organice, constituie apoi, folosindu-se de semnificații din ce în ce mai nuanțate, multitudinea de componente ale sistemelor vii.

Prima condiție de a depăși paradigma chimizată a înțelegerii naturii, adică de a aborda această înțelegere într-un alt mod față de cel actual, este aceea de a accepta un concept nou despre alcătuire, într-o formă liberă de considerațiile științei chimiei, neprivind alcătuirile materiei doar ca pe niște previzibile reacții chimice.

Faptul că nici metalele, dar nici cea mai mare parte a gazelor, nu pot dezvolta decât alcătuiri spre semnificații simple se datorează nu doar intensităților câmpurilor de forțe ce formează mediul energetic al naturii ci și faptului că acestea nu sunt supuse unor destinații cu semnificații complexe.

Granița destul de largă dintre gaze si metale este populată cu aceste elemente, ale căror proprietăți sunt mereu redescoperite de către om și căruia îi stârnesc mereu și mereu uimirea, odată cu avansul istoric al cunoșterii.

Dacă forța gravitațională ar fi de câteva ori mai mare comportamentul apei ar fi asemănător cu al mercurului ceea ce ar fi pus mari probleme ideii de viață și de lume a vietăților așa cum o știm noi.
Întrebarea este următoarea:
Nemetalele s-au prescris prin semnificații, cum a fost posibil?
Sau este o întâmplare faptul că la forța gravitațională dată de mărimea și consistența planetei Pământ aceste elemente au realizat prin alcătuiri aproape imposibile toate minunile naturii.



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!