poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1937 .



Falsă predestinare
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Radulescu ]

2006-03-22  |     | 



...Visul îmi este acoperit de un craniu de sare,topit de primele ploi ale toamnei. Nu îi voi putea afla misterul. Gustul lui va curge pe rigole. Plăcerile vieții în jocul inocenței, asemenea micilor insecte ce se vor zbate toată viața lor,într-o colcăială greu de descifrat. Dorm contaminat de ipocrizii într-un păienjeniș de coincidențe. Simptomul spaimei de vid îmi alterează intimitatea. În această clipă tristă de noapte tîrzie, aerul străveziu conturează precis copacii goi, casele scunde, oamenii cenușii. Totul pare atît de ciudat, singuratic... imobil și neputincios. Adîncile zări, luminate straniu, sînt pustii. Dumnezeu pare a se fi scufundat în mare. Cerul palid conține o strălucire misterioasă, parcă ar fi obrazul unui zeu... înghețat. Omuleți jalnici, pe jumătate adormiți, se sufocă de urît și lîncezeală. Un șir nesfîrșit de sclave și sclavi ai dragostei, ai prostiei și leneviei lor, ai lăcomiei față de bunurile pămîntești, se perindă prin dreptul ochilor mei. Robii fricii telurice de viață se perindă chinuiți ca de o neliniște tulbure. Cine va schimba lumea dacă noi... doar ne permitem să visăm? Gloată anostă și cenușie de oameni neputincioși. Urît mai trăim. Ca un manechin vechi și prăfuit, mă apropii de apa care bate în gura fîntînii. Să fie un fior de spiritualitate? Pustie și cam strîmbă. Ochii, zdrobiți din interior, surprind o alcătuire limfatică stranie și falsă... nici om, nici fiară, nici lichea, doar...un amestec parșiv de mediocritate și de agresivitate.
Mă așteaptă lungi confruntări cu inerțiile altora... dar și cu propriile mele inerții. Revanșele neconsumate nu îmi dau pace. Aceasta e clipa cînd se desface ziua de noapte, cînd capătă grai negrăitul. Fuga însăși a realității mă amestecă în false furtuni ce înlocuiesc vuietul mării.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!