poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2868 .



Noemele logosului
eseu [ ]
Incursiune in elongalogie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Seemis ]

2003-11-06  |     | 



Noemele logosului

Unul din gindurile care ma bintuie , si nu de ieri , de alaltaieri , este extrem de fericit prins de dl. H.-R. Patapievici in sintagma « gindirii care le gindeste « ( Un argument si o aparare ) din cartea dumisale , Cerul vazut prin lentila , aparuta la Editura Nemira , Bucuresti 1996 , in colectia TODEM . In ceea ce ma priveste , declar deschis ca acest efect de cauza , ca si altcineva vede « Intreg »-ul ce ne coerede prin prisma ideii de regindire a gindirii , a adus sufletului meu multa bucurie , justificata ma grabesc sa spun , mai ales daca leg conotatia de sensul spusei dlui Voltaire « mintile ( de o anumita altitudine ) se intilnesc « . Departe de mine gindul ca ma situez pe aici ; dupa parerea mea , minte de artist este aceea care isi trece doar trupul in nefiinta ; cu privire la cum va fi , sau mai precis , la cum va fi receptata ideea in sine , nu am cum sa astern in calea-i nici o premisa ; apoi , nici nu ar fi frumos din partea mea , sa ma impaunez cu merite ale caror roade nici nu se intrezaresc . Pe de alta parte , trebuie sa spun ca sintagma « gindirii care le gindeste « pentru mine , din acest moment devine prilej : a) de a spune citeva vorbe despre Discursul dlui H.-R. Patapievici , si b) de a vedea , daca ideea de regindire a gindirii , atit pentru uzul meu personal , cit si pentru uzul mult mai larg al celorlalte forme de gindire , fie ca acestea tin de har , sau de inteligenta vulgului , dar mai ales pentru a deferi legatura dintre elementul marunt al lui asa este , si elementul inalt al lui asa nu este , in valoarea ce o au sau o capata fata de « realitatea lucrurilor « , are sau nu vreo sansa . Pentru o mai « primara « simbioza , incep aceasta interventie prin a aborda subiectul , de la subpunctul (b) lasind subpunctul (a) sa vina in matca argumentelor , de care inteleg sa ma slujesc in vederea obtinerii de demonstratie , nu ca scop ( termen de altminteri destul de insurgent ) ci ca efect de cauza .
In definitiv , in astfel de incursiuni nu logica primeaza .

Ideea este forma ulterioara , Gindul este forma initiala . Aceasta distinctie , spusa asa abrupt , la rindu-i capata forma de lucru imanent , si astfel de nou material de metoda/sistem filosofic . Din aceasta clipa se pune problema deplasarii Ideii , a valorii acesteia fata de pozitia sa de echilibru ; altfel spus , al lui asa este al elementului marunt , fata de asa nu este al elementului inalt , concomitent cu valoarea datata la un moment dat . Daca valoarea ideii in sine , in calitatea sa de Lucru nou nu se dovedeste itineranta fata de ansamblul valorilor existente-cumulate unui anume domeniu de interes , atunci nu avem de-a face cu efect-ul de cauza , si ca atare ideea respectiva nu este cauza . Lucrurile , si asa destul de complicate in ceea ce le este asemenea , Geometria fractala , B. Mandelbrot , se complica si mai mult , prin ceea ce le este diferit , Note si contranote , Eugen Ionescu . Ajuns cu subiectul aici , consider necesar sa fac urmatoarea precizare : opera de arta nu este cauza , si cu atit mai putin efect de cauza . Atributul de artist , asadar , nu este ghidat , si nici generat ,- Filosofia istoriei , Hegel . Artistul adevarat nu da doi bani pe nici un discernamint ; el , ad unum –ab origine , este ceea ce este haosul pentu ordine , adica neprevazutul miezului de nelucruri . Singura lege de care tine cont , dar de functia careia refuza sa se slujeasca , este legea Eu-ului incantoriu . Nimic definit cu precizie , si totusi , implacabil de exact ; inspira nu ca sa respire , ci pentu a transpira respirarea ; astfel , rostul , sensul , ca si scopul , ies din subiect . De dincolo de toate , si tragind linie de-desubt-ul celorlalte , dam de ideea de regindire a gindirii , de unde intrebarea : daca ideea este forma ulterioara , iar gindul forma initiala , in ce zona a perimetrului putem aseza inspiratia ? Cu alte cuvinte , « categoriile « , incepind de la a treia in sus , mai sunt sau nu mai sunt necesare ? Locomotiva cu aburi a insemnat pentu progres ceea ce Iliada si Odiseea au insemnat pentru evolutie , cu o precizare : primul exemplu este parte de trup social , al doilea exemplu este parte de suflet complementar . Cu toata diferenta neta dintre acest cimp si celalalt cimp de interpretare , dinspre amonte , iese in evidenta remarca : dincolo de bine si rau , adica « dincolo de noi « salasluieste Eu-ul incantoriu . Acest big-bang al sistemului de valori conforme cu « realitatea lucrurilor « este toata chintesenta ; doua sunt categoriile in care trebuie perceputa realitatea lucrurilor –voc-ul si echi-voc-ul ; de la a treia categorie in sus intervine abolirea de contrar , si astfel posibilitatea ca « insasi » cauza , sa devina « el insusi » efect de cauza . In ceea ce priveste inspiratia , aceasta se gaseste atit in Voc , cit si in Echi-Voc . Inspiratia este asadar o declansare in-si a procesului de regindire a gindirii . De radicalul de functie al acestor doua categorii , diferite fata de zero , respectiv fata de pozitia lor de echilibru , indice puterea politica , depind ziua si noaptea formei de civilizatie din-in-totdeauna .

Este falsa parerea ca cele care tin de de suflet nu se vad , iar cele care tin de trup se vad ; incerc sa cred ca dl H.-R. Patapievici , faptul acesta vrea sa-l spuna prin « …daca acceptam acest sens transcendental acordat individualitatii ,-individualitatea este procedeul prin care gindirea nostra plasmuitoare selecteaza uni-echivocitatile multiplicitatii- putem atunci spune ca individualitatea este destinul inconturnabil al unui anumit mod de a fi om » . Intrebarea care se ridica acum vine de la sine : cite moduri « dea fi om » se cunosc ? Unul singur , spune raspunsul ; modul natural . Evident , modul natural , pe parcursul evolutiei sale , a fost nevoit sa primeasca in celula caracterului sau faptul care este forma de lume , punct de vedere diferit fata de acelasi . Ca lucrurile in este stau asa , nu mai trebuie demonstrat . Destin sau nu , un lucru este cert : vocatia este apersonala . Exemplu : taranul de oriunde , pentru a-si etala categoria radicalului de functie , ara pamintul , seamana si culege roadele pamintului . Ogoritul , ca si ingrasarea pe cale naturala a terenurilor cultivabile sau prin metode chimice , prasila , etc. , precum si celelate lucrari de pina , ori dupa aici , dar cu toate de aici , tin de destinul sau , sau si mai concret , de ne-fapt-ul temporal ; priceperea cu care intelege sa le duca la bun sfirsit tine de profesionalismul sau , adica de banca cu date informationale (personala) ; cum sa intoarca ploia prea multa , mana , grindina , s.c. in favoarea sa , tine de experienta sa , efectiv de afectul memorial . Aceaste conjuncturi la un loc tin de vocatia semnului sau de lucrator de pamint . Aratul , ca si celelalte munci , inclusiv munca de recoltare , astfel purced in-spre a deveni realitate optional , adica stau libere in modul sau liber de a fi om . Ploia prea multa , mana , grindina , s.c. , ies de sub controlul sau , si astfel , trec in cuantum-ul de probabilitati , ceea ce in sine exprima ca dimensiunea icunatismului , fie acesta destin , fie acesta har (vocatie) la rindu-i este dependent de elementul inalt , care , spre deosebire de elementul marunt , nu este Voc (cauza si efect de cauza) ci EchiVoc , de unde , despre Eu-ul incantoriu se poate afirma ca este acel nesatiu plasmatic , care corijeaza abrevierile extra-i-miez-uistice ale lui este . Altfel spus , Eu-l incantoriu se substituie « Intreg »-ului , ceea ce aduce realitatea lucrurilor in postura de parte in Voc-ul EchiVoc-ului ei ; lucru normal , daca admitem ca realitatea depaseste fictiunea .

In disciplinele care tin de logos , plus adunat cu minus da plus . Socoteala dreapta despre acest algoritm da filosofia .
Regindire a gindirii ,- Platon .
Gindire a gindirii ,- Socrate .
Si de ce nu ? …
Ceea ce dl H.-R. Patapievici determina .
Exact « cum spuneam » dupa cum afirma in Cuvint inainte dl Virgil Ierunca .
Si iata , cum astfel , din EchiVoc , logosul aduce in Voc Metoda de gindire Elongalogia , capitol nou in filosofie . Dar despre acest este in lucru , deocamdata doar atit ; nu numai dl Cioran renunta la « termenul mediu » Categoriile , Aristotel , ci , dupa cum observ cu incintare , acest mod de abordare al problemelor in cauza (dimensiunea icunatismului) este prezent si in Cerul vazut prin lentila , H.-R.Patapievici ; demers de acum bine pozitionat .
« Concordia mareste valoarea lucrurilor mici , discordia naruie si valoarea celor mari « 1
, lucru in sine « fara testament » 2 .
« Ad rem » 3 .

1.- Concordia parvae res crescunt , discordia maximae dilabuntur .
2.- Ab intestat .
3.- La problema , la obiect , precis .

Pentu detalii , va rog , website : http://www.sarbu.ro

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!