agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2159 .



Pagină menită a fi scoasă din “Jurnalul lui Arcibald”
personale [ ]
– pagubă-n ciuperci –

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [adrian_nairda ]

2011-04-15  |     | 



Arcibald, căzut (se pare?!) pradă propriilor excese – altminteri nu-mi explic de ce tot încearcă să-și publice studiul: “Limi-trofia versus limi-troficul” –, mi-a trimis niște texte (le-am citit!) și o invitație, căreia i-am dat curs, evident, el cerându-mi să stăm de vorbă.

*
... aproape abulic, Arcibald, a ținut să-mi explice (sau mai știu eu ce principial, el, voia!) spunându-mi: “... când m-am trezit am constatat că dispăruseră nu numai toate titlurile de noblețe, ba și (s.n.!) acel ceva pentru resuscitarea lor, adică dispăruse și ăla ce spune că “noblesse oblige”, așa că am intrat într-o stare de sensations/sexsessions, pentru că stupiditatea plutea pe cer, făcând concurență neloială unui Moby Dick, unui “boléro” inscripționat cu/și leduri zepp-porcine, deși Maurice părea că-i mulțumit plutind alături și purtând (chiar!) o bască matern-educativ raveliană, fără a mai spune că pluteau și citate din capitolele studiului meu “I. De veghe-n leacul de cereri”, “II. Berze gratis cu plăcuțe vârginante”, “III. Extreme limitrofice cu taxe uitate”, “IV. Fonduri biblice emise de Barca Mondială”, “V. Inka code Zapp”, toate fiind capitole capabile să extermine indeciziile teoretice și practice dintre limitrofie și limitrofic, ilustrate fiind acestea cu “poze” și grafice istoric-șocante aflate dincolo de orice posibilă denigrare privind autenticitatea lor”.

**
Personal, m-am simțit… ca și cum Arcibald îmi cerea să-i ofer “o soluție înghețată” încadrabilă unei decizii a Justiției, chit că, în ceea ce mă privește, știu că-s păscut de schizofrenie, dar încă mai sunt în stare să fac diferența dintre “diagnosticieni” și “diagnostic”, dintre “nostici” și “nostim”, dintre “cap, a avea ceva la cap, și a avea ceva pe cap”, înprejmuind acestea cu stimulul protecției intimității fără “conservanți” și alte bazaconii ce țin de executările silite; ba, mi-a trecut prin cap să-i sugerez, lui Arcibald, înființarea unui “Dicționar al severității suveranităților expresive”, însă am clacat în mai puțin de trei secunde, înainte de a-i enunța propunerea – designul minimalist dându-mă… peste cap.


***
Dincolo de starea sa, Arcibald mi-a mai spus/transmis cum că a făcut/inițiat un proiect legislativ privind plimbatul zmeilor-pancarde prin Parlament, dar numai prin ședințele comune, astfel încât visele să nu fie “placate” cu timbrul liber plancat de parlamentari prin Parlament, asta pentru a nu se ajunge la a sparge ouă pe/în fața electoratului fizic/psihologic debusolat… de Extreme – Pornograffitti, așa cum sună un “Decadence dance”.

****
Cu deferență, Arcibald, mi-a “întins” un CD, spunându-mi că i-au fost parcate visele/visurile ce țin de psihologia colectivă, așa-ncât m-am trezit într-o plină “golgotă”…, din care, indiscutabil, citez: “Patruzeci de ani în pustie.; 14.1. Toată adunarea a ridicat glasul și a început să țipe. Și poporul a plâns în noaptea acea. 2. Toți copiii lui Israel au cârtit împotriva lui Moise și Aaron, și toată adunarea le-a zis: ‘De ce nu n’om fi murit noi! (Numeri, 14”).


*****
Apoi, Arcibald și cu mine ne-am pus picior peste picior și am spus că multe lucruri nu-s în regulă, pornind de la faptul că “texturile” biblice doar au inventat un neam ales și cules!

******
Restul e “histerie” ‘ntreținută.
Cu dus și-ntors, Arcibald mi-a mai spus că nu vrea să-i fie “placate” visele. Mă rog, e opțiunea sa!: aruncaseră unii cu ouă-n el, în timpul liber, așa că avea o largă paletă experimentală, legată de tenisul ăsta provenit din psihologia maselor. I-am spus doar că tehnica sa-i discutabilă, însă mi-a ignorat vorbele.
Pentru a schimba aria discuției, i-am cerut să mă lămurească asupra unei dileme: cum e să faci casă bună?
A delirat mai mult decât mă așteptam, după care mi-a spus că-i vorba de o “democrație ciobănească”, de-am rămas fără cuvinte. M-am întrebat dacă mai sunt în stare să fac umbră pământului. I-am și spus asta, cu o undă de reproș, însă mi-a răspuns că se simte onorat, emoționat, numai că despre asta a scris cu ani în urmă în jurnalul său, așa încât își declină mișcarea buzelor. Mi-a recomandat să cercetez dacă femeile cu țâțe mici sunt “microbuste”, dacă televizorul îți poate bate obrazul, dacă te consideri o legumă (spanac, de exemplu!), dacă ai căzut într-o capcană și dacă ești în stare să tragi ușa după tine.
Ceea ce am și făcut.


*******
Și-am băut vin și n-am aruncat vina pe umerii cuiva, pentru că… posteam!


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!