poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1487 .



Tragedie la Ștefan Vodă: L-a părăsit nevasta pe Nelu Cartof!
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [grupex_2007srl ]

2018-09-07  |     | 



Nelu Cartof, cum este știut în satul Ștefan Vodă, are inima frântă. De câteva săptămâni, nu se mai oprește din oftat: din 7 august, femeia, Anca Alexandra Bălan, și-a luat lumea-n cap și-a plecat de-acasă. A lăsat, într-o arie prăpădită, 4 copii și un soțior cu inima ruptă.

“A pupat copilașii și copiii au început să plângă: mami, mami, unde pleci?” Sunt trei fetițe, Mari, Nicoleta și Mihaela, dar și un băiețel, Ionuț, are doar un tricou pe el, în rest umblă în puța goală. Băiatul face crize de epilepsie și, din acest motiv, Ionel Bălan, zis și Nelu Cartof, nu se duce la muncă, s-a angajat drept însoțitor pe motiv că are copilul cel mic încadrat în grad de handicap. În casă, veniturile provin numai de la bugetul de stat, lunar familia încasând suma de 2.200 lei. Nelu Cartof știe de ce i-a plecat femeia de-acasă: a cunoscut un bărbat, prin intermediul unei rețele de socializare. Brusc, ăla i-a căzut cu tronc. Nelu Cartof nu ne spune, în schimb, că o întindea, de câte ori îi veneau bâzdâcii, bătând la ea cum îi intra lui mai bine în pumni. Și cumnata acestuia, care locuiește lângă aria lui Nelu Cartof, într-un bordei învelit cu folii, spune același lucru: o pisa cu bătaia dar, în rest, e băiat bun, asta pentru că nu bea. Numai în ziua în care veneau banii de la bugetul de stat, Nelu Cartof se suia la rată și venea la oraș, în Călărași, unde nu-și mai încăpea în piele. Dacă Nelu Cartof a avut 5 copii, iar acum are în întreținere 4, că unul din ei a murit, fratele lui, mai harnic, cu care este vecin, a făcut ceva mai mulți, 13, din care mai are în bătătură 10, că pe ceilalți 3 i-a vândut.

Nelu Cartof e tot numai o lacrimă. “Între timp, a cunoscut pe un bărbat, Boca Alin”. Cumnata de peste gard se crucește, nu îi vine să creadă de ce a plecat Ancuța de-acasă după celălalt hăndrălău, că și Cartof e băiat bun. Pe Alin, Ancuța l-a cunoscut pe Facebook. Când și-a luat lumea-n cap, Nelu Cartof spune că era numai puțin plecat de-acasă. Prin sat, așa zice el, nu la oraș, la Călărași, prin cafenele. Și nu vă gândiți că era plecat cu treabă, să dea cu vreo sapă, pe la vreun vecin mai înstărit, pur și simplu se plimba. “A venit fata repede cu bicicleta și zice: tati, mami a plecat. Ne-am ținut după mami până-n centru, la șosea, ca mami să vină înapoi acasă. Și mami n-a mai venit. Ne-a înjurat pe stradă, duceți-vă, dracu, acasă, că nu mai vreau să vă văd”. E tot numai un oftat Nelu Cartof. Părăsitul dă cu un deget pe ecranul unui telefon, ne spune că e smartphone, ne uităm la marcă, Samsung, ne arată cum comunica draga lui de nevastă cu iubitul, de pe loc de prin județul Bacău, pentru care l-a părăsit. Boca Alin, bărbatul din cauza căruia Ancuța a fugit de-acasă, în mesaje, era tot numai o drăgălășenie: “…Iubire nu mă desparte nimeni de tine pt că te iubesc tu ești inima mea și sufletul meu Ancuța.” Și soțioara lui Cartof marșa la asemenea gesturi de dragoste: “…Te iubesc mult. Și tu ești inima mea și sufletul meu pentru totdeauna”.

Casa undă locuiește ce-a mai rămas din familia Bălan are, ne spune el, două odăi bune, în față, pe unul dintre pereți atârnă un tablou cu un păun cu coada înfoiată, dăm să intrăm dar un aer greu, gros, dens, puturos ne oprește în prag. Mirosul e de nedescris. În fund, mai are un fel de șopron-bucătărie. Se zărește și ce e de mâncare, pe ziua asta: deși e trecut de ora 9:00, pe masă e numai o ceapă zgribulită și aproape moartă de singurătate. În rest, mizeria e de nedescris. Chiar în mijlocul ariei e și un căcat cu moț. Nelu Cartof recunoaște că nu are nimic de mâncare, în casă, în afară de ceapa respectivă, Nu tu pâine, nu tu cartofi, nimic, nimic. Nu tu un pachet de biscuiți, la copii. Și ne spune asta lăcrimând subțire, de dorul Ancuței, cea fugită după un alt hăndrălău. Nelu Cartof știe și de ce a fugit Ancuța după Alin Păun: “Pentru că o are mai lungă!” În timpul ăsta, dă cu degetul pe ecranul telefonului, să ne arate ce mesaj înduioșător i-a trimis soțioarei. Noi ne facem cruce! “Iubirea mea vino acasă la copii copii plânge după tine ști că Ionuț este bolnav grav, gândește la copii noștri nu la alți bărbați mea distrus familia mea distrus viața la copii copii plânge…” Suferința lui Cartof e de nedescris. Se trezește de la ora 5:00 dimineața și-i pune soțioarei fugare, pe rețeaua de socializare Facebook, cântece care ar putea s-o înduplece și să revină acasă: “Mamă(,) unde ești(,) te strig(,) / Că și-n suflet îmi este frig.” E cântat de celebra artistă Carmen de la Salciua.

Fetele sunt nepieptănate, îngălate, ne privesc speriate. “Am fost împreună 11 ani. Nu am avut probleme de ceartă, totul era bine și frumos.” Asta în viziunea lui Nelu Cartof. Spune că Ancuța a fost luată, din centrul satului, cu un autoturism inscripționat drept taxi. Ancuța are 30 de ani. Nicoleta e cea mai mare dintre copii. Are 9 ani. Și-i transmite un mesaj mamei fugare: “Aș vrea să-i spun să vină acasă.” Nu știe de ce. Îi șoptește tatăl: “Pentru că o iubim foarte mult.” Cel mai afectat este cel mic, se plimbă prin arie în puța goală. Îl întrebăm dacă e supărat. Și dă din cap. Da-da. De povestea lui Nelu Cartof au auzit și polițiștii din sat, dar reclamantul e nedumerit de ce aceștia nu fac nimic s-o găsească. “Măcar să știu și eu unde e.” În rest, vecinii ne spun că fetele, între 7 și 9 ani, arareori ajung pe la școală. Le întrebăm de acest lucru și devin jenate. “Ne mai ducem…” Iar Nelu lăcrimează în continuare: “Nu știu ce inimă a avut așa de rece să lase copiii și să plece. Când am venit, am găsit copilașii plângând în fața ușii.” Tot îi merge gura și o ține langa cu copilașii, crezând că ne impresionează. Vai, ce șantaj! Ce dor, ce chin, ce jale! Îi lăsăm noi bani de pâine. Și-l lămurim și unde e, acum, Ancuța, asta ca să nu-și mai bată capul și să-i deranjeze pe polițiști: e deja pe autostradă, în Italia. S-o fi săturat femeia de atâta amărăciune! Și de butonat pe telefon. Că sapa nu mai e bună. Iar coada de la mătură e ruptă de ani buni și nu a fost nimeni în stare s-o repare, altfel ar mai fi măturat și ea aria. Sau el. Poate așa nu ar mai fi arătat casa precum o cocină.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!