agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 506 .



Servus, salut, servus!
personale [ ]
( Numărătoare inversă. Aşa este cum zici, Igitur)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2021-12-02  |     | 



Cu pana pescăruşului, cu bila albastră a lui Picasso şi cu zarul Mariei
Deschidem pagina filozofiei de boschetar
Potrivită unui dialog planetar de pandemie
Sămânţă de speranţă şi bucurie

O pisică, peste umărul ei, aruncă o privire spre mine
Nimeni alta decât adjuncta lui Picasso,
Japoneza Inna-Mittzy
Cevede-o pisică peste umărul ei?

O tăcere adâncă se scufundă-n cântare
În urma ei, ecou de bâldâbâk vine din mare
Pe urmele ecoului, valurile mării sărută plaja
Un sărut permanent de iubire
Izvor de nemurire…

3.

Eroarea cea mai mare

Când violoncelul cântă se adună-n inimi stele/ Fiecare cu minunea visurilor mele/ Într-un vis, pe o cărare coborâtoare spre mare/ Aleargă amintirile dimineţilor de vară/ Care încep într-o seară/ La o pipă şi o ţigară, pe scară...

De la o eroare de calendar
Până la o eroare de calculator
Urc şi cobor o scară
Cu toate treptele ei
Eroare după eroare, după eroare

Între erori, nici punctele cardinale
Nu mai arată ce trebuie
Acul busolei nu mai arată nordul
De fapt, nici nu mai există busolă
A dispărul împreună cu eroarea de calendar

Eroarea-i în firea lucrurilor
La facerea lumii
Când l-a făcut Dumnezeu doar pe Adam
A trebuit să revină, să corecteze eroarea
Făcând-o pe Eva, mai puţin ascultătoare decât Adam
Pe undeva o altă eroare
Eroarea persistă, din treaptă-n treaptă
Scara erorilor este la îndemână
Eroare după eroare, după eroare
De la eroarea de calculator
Până la eroarea de calcul
A zilelor de concediu la mare
A legăturilor de avion
A fuselor orare

Încă o întrebare
Care crezi că ar fi
Eroarea cea mai mare?

2.

Pe plaja Tympului fără sfârşit
Toate se leagă între ele
Azi este ziua ta de naştere
Mâine seară vine Moş Nicolae
Cu toate darurile lui
Cât o claie mare de coceni şi de paie
Ţinute tot anul la păstrare

Uneori da, alteori ba
Moş Nicolae vine pe un cal alb
Anul acesta este un an mai special
De aceea vine pe un murg, mai spre amurg

Oricând şi oricum ar veni
Bine că vine
Deschide Nicolae cărare
Pentru Moş Crăciun
Şi pentru un an mai bun

Zilnic găsim noi un motiv
Să închinăm un păhărel
Să bem din el
Toate clipele dragi de până acum
Să le înmulţim cu Jumătate de Infinit
Pe plaja Tympului fără sfârşit

1.


Ardeleanul nu se dezminte nici dacă s-a mutat casa lui din vârful muntelui pe malul mării... Ba mai mult... în vecinătatea mării se simte mai vecin cu Infinitul şi cu Dumnezeu... nu doar că se simte, chiar aşa şi este...

"Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm" - Seneca

Servus, salut, servus! Mă bucur că ne auzim, chiar dacă scările caselor noastre sunt la câteva fuse orare... Întru bucurie, toată luna să fie! Mesajele curg de la om la pom, de la pom la cer şi de aici, cu rădăcinile-n mister ne întindem din azi în mâine şi din mâine în ieri... I-am scris şi lui Costi Ioniţă, vecinul meu de scară... Pe pagina mea de ieri am postat videoclipul tău cu România mea... O bucurie! Felicitări... Mă bucur că suntem vecini de scară... în memoria mea, mămica ta încă te strigă de la fereastră: Costiiii…! Intră în casă... Imediat, mamă, răspundeai tu... peste jumătate de oră, mama iar te striga... Costiiii…, cobor la tine!...

Ce să fac? Din poezie am trecut în poveste şi de aici am ajuns la prima dragoste, adică la Pictură. Vorba aceea, prin juniorul meu am mai trăit o viată şi prin juniorii lui, încă una. Sunt precum motanul meu, Domnul Picasso, cu trei vieţi la activ dintr-un singur motiv. Iubesc viaţa aşa cum este ea. Cu bune, cu rele, cu frumos şi urât, cu bune intenţii, nu de puţine ori, pe margine de prăpastie. Covidul a apărut ca un vrăjmaş invizibil pe care l-am ocolit de la început. Masca, spălatul pe mâini, vaccinul şi nu în ultimul rând, ca un ardelean care se respectă, o palincă bună. Fără supărări, din când în când o enervare, fără lupte cu vrăjmaşii, fără chestii inutile... Acum lucrez la Fata Mării. Am început cu Fata cu cercel de scoică… Mă bucur că ne auzim şi ne ţinem de fantezii, ca gospodarul acela care pricepe limbajul animalelor, păsărilor, câinilor şi pisicilor din ograda sa...

Un cântec mă urmăreşte
După el mai vine un cântec
Şi încă unu, şi încă unu

https://www.youtube.com/watch?v=xkXq1wAltxA
https://www.youtube.com/watch?v=xwiPiQFqD-U
https://www.youtube.com/watch?v=abfQQ1hzN9M

Şi toate la un loc se adună în cântecul mării
Undeva-cândva, în punctul albastru de pe dunga zării
Care tot creşte, creşte, creşte
Până ajunge o bilă albastră…


Constanţa, Joi, din 2 spre 4 Decembrie, 2021


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!