Momente de reașezare astăzi când, silit de împrejurări sfidez GDPR și înhăț mobilul unei paciente.
Nu este ceva ce fac în mod obișnuit doar că femeia se canonea să îmi trimită o interpretare pe what's up cu dificultatea cu care ar scoate găina un ou cu zimți.
În doi timpi și trei mișcări dibuiesc fișierul dar, când să îl trimit spre mine, oroare.
În loc de "dl Doctor Cucu"., "Zeul de la Parhon", "Asclepios cu Fălcuțe" sau "Gigantul" mă regăsesc în agenda doamnei sub numele "Mucu Cucu".
Mă uit uluit, cum ar fi făcut și Cezar dacă s-ar fi regăsit în notele contemporanilor "Chelbosul". Ca Henric al VIII lea dacă l-ar fi strigat peste umăr vreun curtean "Bulbușatul".
Dar ce să fac? Asta este realitatea.
Și abia acum înțeleg pentru prima oară în ultimii ani faptul că, uneori, GDPR ul poate fi un lucru bun.
Mi se explică prompt de către doamnă faptul că lese majestatea nu îi aparține. Că soțul ei este un pișichier și un poet încă incipient exersând, atunci când are cu ce lucra, rimele.
Pare deci că renumele felcerului Mucu a depășit bariera pacientelor proprii.