agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 469 .



Ad personalem paginam
personale [ ]
...despre adevărul selectiv al subiectivismului „diriguitor”!

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [apeiron ]

2022-03-27  |     | 



Știu că, a rosti pe față lucruri greu digerabile pentru stomahurile sensibile, are drept consecință anatemizarea intrusului problematic și izolarea lui în neantul inchizitorial al gastro/entericilor. Am simțit-o, de nenumărate ori, pe propria-mi piele, deci nici acum nu cred că voi avea parte de alt tratament.

Bine – mi se va reproșa – dar cine ești tu, să pretinzi că judeci fără părtinire și, mai ales, eroare?
Da, e foarte posibil să fiu, într-o oarecare măsură, prizonierul propriilor mele prejudecăți. Nimeni nu-i scutit de asta. Depinde, însă, de cumulul de experiență, însușită odată cu timpul, și de perspicacitate aferentă, cu care te-a înzestrat mama natură, altcum cine ar mai putea să aibă girul aproximativ al judecăților de valoare?
Apoi, prin contrapondere, nici cei ce îmi cer mie scrisori de recomandare și acreditare, de la cine știe ce autorități spupreme, nu sunt în situații certe de obiectivitate. Pot fi și ei grevați de același handicap evaluatoriu.
Prin urmare, rezultatul este acela că avem de-a face cu o înfrunatre de adevăruri aproximative, relative, dar, posibil, ușor rectificabile. Deci de ce, în aceste condiții, nu am pune problema? Poate că, prin confruntare, să se ivească un pui de adevăr dintre cele erori posibile...

Acum, aplicând pe zona asta, zisă literară, în care se expun texte și, foarte rar – mai exact: în mod partizan – se fac comentarii la respectivele texte... ei bine, respectivele comentarii sunt vagi, generalizante, ambigue, ceva de genul: ”ce frumos, ce mișcător, poetul/poetesa mi-a atins corzile lirice până la rupere, m-a siderat, m-a transportat, ce mai... sunt ambetat, mulțumesc că exiști, autorule care ești tu autor de excepție, la, la la!...”
După care, totul se stinge ca un foc de vreascuri... nu tu punere în cauză, nu tu argumente pro sau contra, nu tu onestitate și luciditate a observației. (Bine, văd că mai e cineva – singular – care merge pe frânghia vocabuaristicii radicale, dar, prin acest exercițiu de echilibristică terminologică, nu face altceva decât să ducă în derizoriu ideea de judecată pertinentă.)

Altcum, fapt turbulent, cu totul neașteptat, apare în peisaj un non/conformist! Care se întâmplă că nu se suprapune peste scorțosul regulament al locului. Ei bine, iese cu mare parapon! Căci dacă, totuși, ai tupeul alertant de a nu fi cuplat amicalmente cu ideile sacre ale nu știu cărui „editor”, gheena „paginii persoanle” te paște, însoțită de stigmatul cifric al minusului 10 sau chiar 20, care cică amendează „lipsa de respect”!
Ca să vezi!... literatura se face musai în limitele constrictive și restrictive ale respectului față de autoritate, altfel o iei la palmă cu vărguța corijatoare!
Să zic că asta-i o drăguță de cenzură, îmbibată cu orgoliu de jupân arogant, când Inchizitorul orwellian, cu biciușca-n mână, pitulat după decoruri, repune deîndată în ordine „rrregula” temporar tulburată de către năbădăiosul și indezirabilul nesupus al buncărului ideologic? Cred că n-aș greși cu mult.

Și care ar fi rigoarea comportamentului cuminte, impus de domnu' cu poruncile coercitive?
În rezumat, aiasta: comentariile la texte trebuie să fie drăguțe, pufoase, mumoase, drăgăstoase, nu cumva să jeneze inspirațiunea fluturașului liric, care fâlfâie angelicum prin venele subțiri ale poetryei. Dar, mai ales și mai ales, să nu deranjezi panașul țanțoș al vânjosului editor, foarte alergic la nesupunere.
Altcum, precum am zis: apare EL, Marele dregător, Jupânul Prețăluitor, care, evaluând așa, după ureche, în cântarul lui miligramic, ce și cum cu textul în cauză, face piruete, pune etichete, instituie edicte, dă verdicte, adesea complet rupte de realitate și ridicul de paralele cu valoarea textului în cauză. În iarmarocul judecății lui, doar propriile-i prescripțiuni au girul valutar al valorii. Fie în plus, fie în minus. Și, curajos tare, se ascunde după cireș, ca un Sfinx vegetal, tace ca peștele-n mâl, nu scoate o vorbuliță, nu justifică nicicum judecata-i infailibilă.

Care-i consecința negativă a acestei rigide și non/constructive atitudini? Nimeni nu are nimic de învățat, nu percepe diferența dintre scrisul mărunt și auto/suficient, adesea aiuristic, împănat de abracadabrante expresii contradictorii, inconvertibile la minima coerență a rostirii limpezi, digerabile, grăitoare, nu doar gălăgioase. Toți se amăgesc cu ideea că așa se scrie, ce mai... stele peste stele, laude peste laude, apologii peste apologii! Sau indiferență vidă, căci bisericuța grupusculului nu reacționează decât pentru enoriașii pe care-i are-n scripte. Și sunt destule lăcașuri de cult fals, sectar.

Asta, comparativ cu ceea ce ar trebui să fie un minimal exemplu de mânuire pertinentă a literei, de așezare riguroasă în pagină, fără anafoarele loteristice ale rostirii. Căci nu orice alăturare de cuvinte are legitimitate literară. Foarte ușor apare impostura expresivă, care induce în eroare percepția anemică a unui cititor oarecare, percepție narcotizată de fumul amăgirii retorice.

PS: Dacă nu voi fi banat, ca măsură punitivă definitivă (căci, de la 0, al -10, până la banare, via -20, nu-s decât doi pași simbolici), atunci voi face analize pe texte, cu tot riscul de a-mi face dușmani și mai aprigi decât până acum! Fie și „ad personalem paginam”, exilat fiind.

Hai s-auzim de lucruri fine, gen de gemuri cu afine!

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!