agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2980 .



Decadence
personale [ ]
dead city Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sayyadina ]

2007-10-11  |     | 



afară ninge iar cu nopți bâlbâite
oamenii își aruncă visele ca pe niște zaruri oarbe în aerul plin de funingine
dar noi ne iubim dragul meu
închidem orașul
apoi ne târâm dragostea prin cinematografe de pluș
să vedem străzi mute
în ritmul de step al rolei stricate



uneori ne lovește în creier
celuloidul unui soare prea galben
suntem doi masochiști
ce simt loviturile orelor
înghesuiți unul în altul
în praful tapiseriilor mușcate de molii

uite ce frumos știa să vadă Visconti lumina
sunete și priviri lungi pe care
le refacem între două încolăciri
zdrăngănindu-ne limbile a vară uscată

pe podul vechi
trece o femeie cu umbrelă de soare
ai văzut
femeia aceea sensibilă și grăbită
ce traversa Veneția dintr-o singură cădere de pleoapă
femeia aceea cu buze amare
te-a privit puțin înainte să fugă
în tandrețea luminii zugrăvite în sepia


***
afară parbrizele acoperă
degete lungi și melodii postmoderne
afară trecem încet prin aceleași pasaje
respirând mucegai și amurguri
suntem intestinele unui oraș muribund
ne mișcăm peristaltic într-un șir infinit
ne înmulțim prin diviziune
fără angoase și lacrimi

de aceea suntem doar sânge coagulat
încremenit în arterele străzilor
ne naștem și creștem inconștient
ca părul pe un cadavru deja îngropat


***
eu intru zilnic în cinematografe-nghețate
să revăd orașul acela-n lumină
poate într-o zi o să mă trezesc în el
mulțumită și albă
ca o piatră-n pavaj
fără să aflu că mai exiști undeva



iar tu atunci o să știi că femeia grăbită
pierdută pe străzi încâlcite de vise
chiar te-a privit puțin înainte să fugă
și să te lase singur ca pe-un pod părăsit

atunci o să știi -
am fost eu
și te-am traversat dintr-o singură cădere de pleoapă






foto by Peter Catino


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!