poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5274 .



Pietrele Annei
personale [ ]
(Latratul Ponnei)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Yannelis ]

2007-02-28  |     | 



Uneori, povestea miroase a flori. Se așează pe bun, pe cald, pe frumos, a dragoste, până dincolo de alb. Între mine și zid, o gărgăriță, căutând o zeiță. Un câine mă latră să-l mângăi. Se uită-n ochii mei până-n străfundul gândului.

O atingere de rază, ce se strecoară pe ochiul colorat al ferestrei, îl trezește pe Picasso. Se lungește-n fotoliul lui cu albastru. Se uită împrejur și se culcă la loc. Deja toarce a vis. Tresare a alergare. Ponna îl simte și-l latră. Visătorul ridică numai o pleoapă, parcă zicând: lasă pe altădată. De undeva, de sus, zarul rotund cade pe mormanul de lucruri uitate.

Geamantanul? Umbrela? Zarul?… de-ai ști câte mirări mi-au adus și întrebarile astea… rămâne un mister… iar aburul acela atât de inmiresmat m-a amețit pâna la vis…



Pe scară, lătratul Ponnei și-o lipăire de pași de pescaruș... m-ai insoțit pâna la cascadă... m-ai lăsat acolo și-ai spus că vei reveni... te-am crezut până când te-am uitat. Am coborât pe piatra pe care ne-am întâlnit și m-ai învațat să număr... tu m-ai învățat să număr pâna la 8 în modul cel mai pur... acum, știu că știi, lasă-mă pe stânca aceea unde vin și pleacă pescărușii... eu sunt acolo... mă gândesc mult... încerc... încerc să nu mai fac răni nimănui,... îți spun: Anna stă pe stânca de pe care plonjai tu. Privește răsăritul, apusul și iarăși, a doua zi o ia de la început... acolo m-ai lăsat și-ai spus că revii... am venit să te întreb dacă peferi un nume... pietrele mele i le las ei...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!