poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3634 .



Dumnezeu este vocea aceea mica de care se agata frica
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [angela furtuna ]

2005-01-09  |     | 



Dumnezeu este vocea aceea mică de care se agață frica






Cu unghiile încovoiate, cu frigul țesînd în jur o pernă psihică de pustnic sau poate numai o jucărie de cîrpe ce va cutreiera psihoza maturizării laolaltă cu stăpînul ei , omul înaintează prin mama proprie ca printr-o mare întunecată.



Nu vreau să mă înec în mama!, strigă fiecare copil, în timp ce își pipăie moartea ca pe un sex murdar. Iar marea îl învăluie cu poalele ei lungi prin care se văd picioarele butucănoase ale unui pod.



Nimeni nu trece pe acest pod. Nimeni nu încearcă sa vadă mama sub un alt unghi.Mama este un peisaj interior, o firidă plină de praf a amintirilor incomode din care copilul izbucnește ca o broască aflată la prima vomă. Plaur și paideia: mama ca mărturisire a eșecului.




Să-ți legeni copilul ca pe un ștreang de care vei atîrna în clipa aceea, pentru care viața este doar acompaniament muzical.
Să te ștergi cu copilul la ochi și să-l vezi cum descrește între mîinile tale precum un bulgăre de zăpadă.
Să te lași înghițit de copilul care crește în jurul tău ca un cîntec de înfiripat limita.
Să te îneci în propria salivă ce se scurge din uterul născător de cuvinte.
Să nu mai auzi decît vocea aceea mică de care se agață axa sinelui.




Secrețiile mamei induc o nouă pozitivitate. În final, copilul bea sîngele mamei,dintr-o suflare. Atît de singur a rămas în deșertul acesta, și atît de sete i-a fost.



Gustul de pe limbă: gustul de a dori să-ți bei mama în fiecare clipă.




Dumnezeu este vocea aceea mică prin care o femeie pipăie cu buzele umede creștetul unui prunc.




***
Blog Angela Furtuna

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!