vorbim mereu despre dragoste
nu ne găsim cuvintele pentru un
cântec ce minunat ni se pare
nu mai avem nici acțiuni care
să se potrivească elementului
acesta straniu pe care unii nu îl înțeleg
si alții cred că nu îl vor
simți niciodată pentru că ei doar nu
ei nu sunt la fel și nici măcar nu ar vrea să fie
asemenea unei gloate flămânde
cerând iubirii răspuns
nu s-ar murdări niciodată
numai gândul că ar trebui
să iasă din sine
îi sperie cumplit
nu nici măcar iubirea de sine
nu-i sperie

vorbim mereu despre dragoste
parcă ne farmecă țesătura cuvintelor
în jurul nimicului înnămolit dimprejur
încercând a-l transforma în comoară
nu se poate oameni buni
nu se poate să ne dăm cu părerea
și-apoi să întoarcem spatele rânjind
eu am greșit va veni altul
care și el va greși tot acolo

hai să nu mai
vorbim mereu despre dragoste
și să încercăm s-o trăim
așa de grea și-ncâlcită
cum ni se pare acum
așa de frumoasă și pură
cum o cântă ei

haide
hai s-o trăim