Îmi e somn de toate acelea
pe care mi le-ai pierdut,
de sandalele și rochia galbenă,
de laleaua strivită pe așternut.

Îți las un semn de fiecare dată,
un fir de păr să-ți îmbrobodești
clipa opacă,
un vuiet de valuri dintr-o palmă îngropată.

Am să-ți dorm ,ghemuită,un cântec
despre care îți vei da seama
când îl vei înflori
că-ți lipsea de mult.

Am să-ți visez cu fruntea-ntre palme
toate firele de nisip
pe care ai să le iubești,
din care nu o să rămână
decât rochia galbenă și o pereche de sandale.